Şomaj un pic mai mic decât media europeană, un curs valutar stabil şi un deficit rezonabil dacă ne raportăm la situaţia altor state este ceea ce lasă în urmă guvernul Boc, la început de an 2012. Însă la toate acestea se adaugă nemulţumiri ale populaţiei care a refulat prin ieşirea în stradă, salarii tăiate şi pensii îngheţate.
Bugetul pentru 2012 a pornit pe un deficit bugetar de 1,9% şi o creştere economică prognozată de 2,1% anunţa la sfârşitul anului trecut fostul premier Emil Boc, odată cu adoptarea proiectului de buget pentru 2012. La începutul lunii februarie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere uşoară prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,8-2,3% la 1,5-2%, dar nu exclude în continuare posibilitatea ca PIB să urce cu mai mult de 2%.
Ce va susţine creşterea economică?
Prognoza de creştere economică pentru acest an s-a bazat, potrivit guvernanţilor, în mare măsură pe investiţii şi mai puţin pe un nou avânt al exporturilor. Toate acestea deşi exporturile româneşti au înregistrat în 2011 al doilea an consecutiv de creştere istorică.
Probleme cu care se va confrunta economia globală în 2012 şi care vor afecta şi zona euro vor da cu siguranţă multe bătăi de cap următorilor guvernanţi care vin la conducere după demisia guvernului lui Emil Boc.
Disponibilizările masive, tăierile de salarii şi îngheţarea pensiilor au fost măsuri antipopulare care au condus inclusiv la ample proteste de stradă, dar prin care foştii guvernanţia au reuşit să ţină în frâu deficitul bugetar. Aplicate mai mult sub presiunea instituţiilor financiare internaţionale, măsurile de reducerea a aparatului bugetar supradimensionat vor trebui să continue, conform unui calendar deja anunţat.
Până în prezent, peste 190.000 de bugetari au fost dsponibilizaţi, iar la sfârşitul anului trecut, ministrul Muncii declara că în 2012 vor mai trebui concediaţi încă 120.000 de salariaţi din administraţia centrală şi cea locală pentru ca aparatul birocratic să fie eficientizat.
Nerezolvate decât parţial au rămas şi problemele întreprinderilor de stat. Tot sub presiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI), statul român a pus pe lista privatizărilor aproape toate companiile în care deţine acţiuni.
Privatizări anunţate şi datorii
Guvernul a aprobat în ianuarie, începerea procesului de vânzare a 10% din acţiunile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, unele dintre cele mai importante companii pe care statul doreşte sa le scoata pe piaţă în anul 2012.
Alte societăţi din energie aflate pe lista privatizărilor parţiale sunt: Transelectrica, Romgaz şi Transgaz, în cazul carora se estimează, de asemenea, să se vândă pachete pe 10-15% prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti. Chiar daca nu au fost inca identificaţi consultanţii care vor asista fiecare proces (decât în cazul Transgaz), listările ar urma să înceapă din aprilie.
Marile companii de stat au stat permanent în vizorul FMI datorită datoriilor foarte mari acumulate în timp. În 2010, datoriile primelor zece companii de stat ajunseseră la nivelul de 7 miliarde lei , însă în urma ultimelor evaluări din această lună nivelul arieratelor a scăzut potrivit ţintelor asumate. Mai mult, câteva din companiile monitorizate de FMI au reuşit să obţină profit la finalul anului 2011.
Tot în acest an, reforma anunţată încă de anul trecut vizează introducerea managementului privat la nu mai puţin de 15 mari comapnii de stat dintre care: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, CFR Marfa, CFR Calatori si CFR Infrastructura, dar şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Compania Naţională a Huilei, Oltchim. Aproape toate companiile de stat din domeniul energetic, mai puţin Termoelectrica urmează să schimbe componenţa consiliilor de administraţie şi să aibă manageri privaţi.
