Parlamentul European (PE) a adoptat, joi, o rezoluţie pentru luarea de măsuri pentru înjumătăţirea risipei de alimente până în 2025, având în vedere că anual, în gospodării, supermarketuri, restaurante şi de-a lungul reţelelor de la producător la consumator în UE sunt irosite până la 50 % din alimentele sănătoase, relatează Mediafax.
Parlamentul a cerut, într-o rezoluţie adoptată joi, luarea unor măsuri urgente pentru a înjumătăţi, până în 2025, risipa de alimente şi a permite accesul la hrană pentru cetăţenii europeni cu mijloace modeste.
„Anual, în gospodăriile, supermarketurile, restaurantele şi de-a lungul reţelelor alimentare de la producător la consumator în UE sunt irosite până la 50% din alimentele consumabile şi sănătoase, în vreme ce 79 de milioane de cetăţeni europeni trăiesc sub limita sărăciei, iar 16 milioane îşi primesc mâncarea de la asociaţii caritabile”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Deoarece alimentele sunt irosite în toate stadiile – de către producători, procesatori, distribuitori şi consumatori, deputaţii europeni cer o strategie coordonată, care să combine măsuri la nivel european şi naţional, pentru a îmbunătăţi eficienţa lanţurilor de furnizare şi consum a alimentelor, pentru fiecare sector şi a aborda de urgenţă problema risipei de alimente.
Un studiu al CE avertizează că dacă nu se acţionează acum, risipa de alimente va creşte cu 40 la sută până în 2020.
Risipa de alimente în UE în momentul de faţă este de 89 de milioane de kilograme pe an, adică 179 de kilograme pe cap de locuitor, iar previziunile pentru 2020, dacă nu se vor lua măsuri imediate, arată risipa va ajunge la 128 milioane de tone anual.
Responsabilitate pentru risipa de alimente aparţine în primul rând gospodăriilor (42 la sută) şi producătorilor (39 la sută).
„Risipa de alimente a devenit un fenomen foarte răspândit în UE, dar nu a beneficiat de atenţia cuvenită până acum. Acest raport reprezintă un pas calitativ înainte, mingea aflându-se acum în curtea Comisiei. Nu aşteptăm decât o strategie convingătoare care va obliga cele 27 de state membre să abordeze în mod sistematic această problemă”, a declarat raportorul Salvatore Caronna (S&D, IT) înaintea votului.
Iniţiatorii au arătat că pentru a reduce drastic până în 2025 risipa de alimente, trebuie să fie lansate campanii de sensibilizare atât la nivel european, cât şi naţional, pentru a informa publicul cum să evite irosirea alimentelor.
Statele Membre vor trebui să introducă cursuri în unităţile de învăţământ, care să explice cum trebuie păstrate, gătite şi aruncate la gunoi alimentele şi, de asemenea, să facă schimb de experienţă în acest sens.
De asemenea, pentru a promova ideea aplicării principiului durabilităţii în domeniul resurselor de hrană, deputaţii europeni au cerut ca anul 2014 să fie desemnat „An european împotriva risipei alimentelor”.
Pentru evitarea situaţiilor în care cei care vând alimentele ajung să ofere alimente prea aproape de data de expirare, crescând astfel probabilitatea ca alimentele să ajungă la gunoi, ar putea fi introdusă dubla etichetare, cu menţionarea pe ambalaj a datei până la care alimentul poate fi vândut (data limită de vânzare) şi a datei până la care poate fi consumat (data limită de consum), potrivit rezoluţiei.
În plus, aceasta cere Comisiei Europene şi Statelor Membre să se asigure în primul rând că, în rândul consumatorilor, există înţelegerea a ceea ce înseamnă etichetarea folosită în acest moment în Uniunea Europeană, cum ar fi cea referitoare la calitate „recomandat înainte de data…” şi cea referitoare la siguranţa alimentară „utilizaţi înainte de data…”.
Pentru a da posibilitatea consumatorilor să cumpere doar cantităţile de hrană de care au nevoie, ambalajele alimentare trebuie să acopere o gama variata de dimensiuni şi să fie astfel concepute încât să păstreze cât mai bine alimentele, iar alimentele aproape de data expirării şi produsele alimentele deteriorate trebuie vândute cu preţ redus, pentru a le face mai accesibile celor nevoiaşi, susţin deputaţii europeni.
Iniţiatorii rezoluţiei au mai prevăzut că regulile de licitaţie publică pentru servicii de catering trebuie aduse la zi astfel încât să includă condiţia ca, ori de câte ori este posibil, contractele să fie oferite firmelor care folosesc produse locale şi donează sau redistribuie, gratuit, mâncarea rămasă către cei nevoiaşi sau către băncile de alimente, în loc să o arunce pur şi simplu.
„Măsurile de sprijin la nivel european, cum ar fi distribuirea de alimente populaţiei defavorizate, sau programele care încurajează consumul de fructe şi lapte în şcoli, trebuie să fie adaptate astfel încât să asigure evitarea risipei”, mai precizează rezoluţia.
Deputaţii europeni au apreciat iniţiativele existente în unele state membre, de a recupera alimentele nevândute şi de a le oferi celor nevoiaşi şi au invitat distribuitorii să ia parte la astfel de programe.
