Criza declanลatฤ de intrarea preลedintelui Traian Bฤsescu în coliziune frontalฤ cu doctorul Raed Arafat, în condiลฃii de totalฤ lipsฤ de fair-play prezidenลฃial – ลi faลฃฤ de public, ลi faลฃฤ de pฤrintele SMURD – a escaladat atât de periculos încât o eventualฤ calmare a apelor nu ar mai fi fost posibilฤ decât printr-o miลcare spectaculoasฤ a Guvernului ลi Preลedinลฃiei.
Protestele de stradฤ presฤrate de incidente violente au dus la anularea adevฤratei dezbateri care ar fi trebuit sฤ ocupe timpul în spaลฃiul public – cea privind reforma sฤntฤลฃii -, iar scânteia „Arafat” a acลฃionat ca un catalizator pentru afirmarea nemulลฃumirilor diverse faลฃฤ de actuala putere, prezente în societate, dar incapabile pânฤ acum sฤ se coordoneze.
Cooptarea lui Raed Arafat, din nou, în structurile guvernamentale reprezintฤ, într-adevฤr, o mutare care rฤspunde criteriilor impuse de auspiciile zilei, dar va fi ea ลi suficientฤ?
Din punctul de vedere al procesului de elaborare a noii legi a sฤnฤtฤลฃii, lucrurile au ลanse sฤ se mai aลeze, dar cât priveลte continuarea protestelor de stradฤ ลi efectele finale ale acestora sunt tot atâtea ลanse ca mâna întinsฤ din nou doctorului Raed Arafat sฤ nu aibฤ un cuvânt decisiv de spus.
Prin urmare, dincolo de pragmatismul dovedit de toate pฤrลฃile – de Raed Arafat, Traian Bฤsescu ลi Emil Boc – rฤmân, la cald, mai multe întrebฤri decât rฤspunsuri.
Destinatarii lor sunt, date fiind originile conflictului, întâi Preลedinลฃia, apoi Guvernul. Corect spus, Traian Bฤsescu ลi Emil Boc.
Reprimirea pฤrintelui SMURD în Ministerul Sฤnฤtฤลฃii ลi în comisia de specialitate însฤrcinatฤ cu elaborarea unor reglementฤri noi în sistem este, într-adevฤr, meritul celor doi, dar acel pseudo-merit de a deschide ochii mฤcar în ceasul al 12-lea.
Totuลi, preลedintele Bฤsescu rฤmâne dator sฤ lฤmureascฤ opinia publicฤ asupra câtorva lucruri extrem de importante:
1. De ce l-a atacat atât de dur pe Raed Arafat, prezentând-ul public drept „duลmanul” reformei sistemului de urgenลฃe? Au stat la bazฤ sfaturi ale consilierilor, informฤri sau analize ale serviciilor de informaลฃii sau o impresie personalฤ ?
2. De ce a purces la atacul contra lui Arafat cu aproape o sฤptฤmânฤ înainte ca opinia publicฤ sฤ aibฤ acces la proiectul de reformฤ a sฤnฤtฤลฃii, adicฤ înainte ca documentul sฤ fie pus pe site-ul ministerului de resort?
3. De ce s-a rฤzgândit atât de repede? A se înลฃelege, ce a stat la baza schimbฤrii de atitudine cu 180 de grade a preลedintelui, în condiลฃiile în care „duลmanul” de acum trei sฤptฤmâni este în prezent reintrodus în camera de comandฤ a Sฤnฤtฤลฃii din aceastฤ ลฃarฤ?
Cât îl priveลte pe domnul Boc, datฤ fiind rฤsturnarea de situaลฃie, întrebarea este una singurฤ ลi, sunt conลtient, deloc originalฤ: aลadar, de ce a fost solidar cu ลeful statului – ลi la început, ลi la sfârลit?
Apoi, dupฤ ce vor încerca mฤcar sฤ ne lฤmureascฤ asupra acestor inconsecvenลฃe, Traian Bฤsescu ลi Emil Boc se vor confrunta cronic cu o problemฤ rezidualฤ: credibilitatea.
De data asta, e cu adevฤrat imposibil de imaginat în ce fel vor reuลi cei doi sฤ gestioneze acest detaliu, cât timp preลedintele ลi premierul nu s-au chinuit sฤ lฤmureascฤ publicul deschis la minte ลi cu privire la ce a stat la baza altei întoarceri cu 180 de grade.
Contemporanฤ cu atacul la Arafat, întoarcerea cu pricina este, din multe unghiuri, mai periculoasฤ decât cea la care preลedintele, fฤrฤ sฤ fie contrazis de premier, s-a aventurat în cazul fondatorului SMURD.
Este vorba de interpunerea Parlamentului în actul de justiลฃie, obicei care face din România un caz unic în Uniunea Europeanฤ, ลi pe care, dupฤ ani de zile în care a susลฃinut contrariul, Traian Bฤsescu ลi-l doreลte mai nou dus mai departe decât sub regimul Iliescu-Nฤstase.
Atunci, nici Opoziลฃia, nici portavocile ei din spaลฃiul public nu au miลcat un deget, fiind în perfect acord cu Traian Bฤsescu, din raลฃiuni pe care o grฤmadฤ de politicieni PSD, PNL, PDL ลi UDMR îl cunosc foarte bine. De unde? Din propria experienลฃฤ cu procurorii.