Cinci posturi de guvernator, sute de locuri în Congres, aproape 1.000 de posturi de primar, precum şi preşedinţia statului vor fi adjudecate în urma votului care va avea loc pe 1 iulie în Mexic. Conform cotidianului american The Washington Post, nu numai partidele politice aşteaptă cu interes alegerile – ci şi baronii drogurilor. Mai mulţi procurori au avertizat că statul nu a făcut până acum nici un efort pentru a îi împiedica pe aceştia să influenţeze, fie financiar, fie cu alte mijloace, rezultatul alegerilor – iar o nouă lege menită să rezolve această problemă este blocată în Congresul Naţional din aprilie 2011.
Procurorul pentru crime electorale, Juan Luis Vargas, a declarat într-un interviu că „apetitul acestor grupuri criminale este infinit”, şi că acestea operează cu aceeaşi „logică economică” pe care o au şi grupurile de interese din mediul de afaceri: „cartelurile vor anumite garanţii din partea autorităţilor, şi anume protejarea monopolurilor lor şi combaterea competitorilor de către autorităţi într-o anumită regiune”, este citat Vargas de Washington Post. Conform procurorului, la alegerile din acest an influenţa baronilor drogurilor ar putea creşte, deoarece acestea şi-au perfecţionat metodele de corupere, preferând să finanţeze campaniile candidaţilor decât să îi plătească pe aceştia după ce au ajuns la putere. „De ce aş vrea să mituiesc autorităţile când pot să le am în posesia mea de la bun început?”, spune Vargas.
Votul sau moartea
Ca o prevestire pentru ce s-ar putea întâmpla la scrutinul electoral din vară pot fi interpretate alegerile care au avut loc în luna noiembrie în statul Michoacan. Acolo, sora preşedintelui Felipe Calderon, Luisa Maria Calderon, conducea în sondaje cu un procentaj liniştitor, însă a pierdut în cele din urmă în faţa contracandidatului de la Partidul Instituţional Revoluţionar, PRI, Fausto Valleja Figueroa, ai cărui susţinători au recurs la intimidarea alegătorilor pentru a-i convinge să voteze cu candidatul lor. În alte regiuni, presa a publicat înregistrări cu membri ai cartelurilor care ameninţau alegătorii cu uciderea familiilor acestora în cazul în care alegerile nu ar fi fost câştigate de un anumit candidat.
Preşedintele Calderon, care, din cauza limitării preşedinţiei la un singur mandat, nu va mai candida în acest an, i-a înfuriat pe membrii opoziţiei după ce a declarat că o victorie a candidatului PRI, Enrique Pena Nieto, ar însemna o capitulare în faţa criminalilor. Conform Washington Post, acuzaţia preşedintelui nu este însă complet nefondată. „Mulţi mexicani” – scrie autorul articolului din cotidianul american – „par nostalgici după viaţa relativ liniştită din timpul în care ţara a fost condusă de PRI; reţeaua de interese clientelare şi corupţie întemeiată de PRI a ţinut în frâu crima organizată.” De altfel, analiştii politici consideră că partidul lui Pena Nieto este principalul vinovat pentru blocarea legii privind crimele electorale. Candidatul PRI a respins acuzaţiile. „Nu vreau să primesc nici un singur vot şi nici o urmă de ajutor din partea celor aflaţi în afară legii”, a afirmat Pena Nieto, citat de Washington Post.
Baronii vor poliţia, nu Congresul
De altfel, este mai probabil că baronii drogurilor vor încerca să influenţeze mai curând alegerile locale, acestea necesitând acte de fraudă, violenţă şi corupţie la o scară redusă. Alejandro Hope, un analist pe probleme de securitate, este de părere că „organizaţiile criminale nu au posibilitatea să influenţeze alegerile la nivel naţional – şi la ce le-ar folosi Congresul, care nu controlează poliţia locală?”.
Cu toate acestea, un triumf al PRI în cursa prezidenţială ar putea fi percepută drept ilegitimă, în cazul în care vor fi raportate nereguli, violenţe şi cumpărări masive de voturi. Michael Shifter, preşedintele think-tank-ului Inter-American Dialogue, este de părere că „penetrarea traficanţilor de droguri în sistemul politic pare să se adâncească, dar informaţii precise sunt foarte greu de obţinut”.
Jeffrey Davidow, fostul ambasador al Statelor Unite în Mexic, nu a mers atât de departe încât să acuze PRI de relaţii cu cartelurile, însă a declarat, conform Washington Post, că finanţările tuturor partidelor mexicane sunt opace şi că „diversele insinuări şi acuzaţii sunt un argument puternic pentru introducerea unei mai mari transparenţe în sistemul finanţării electorale din Mexic”.
