11 ianuarie 2002 – aceasta este ziua în care primii 20 de presupuşi terorişti au fost aduşi în centrul de detenţie din cadrul bazei militare americane din Guantanamo Bay, aflată în sud-estul Cubei. Câţiva dintre ei sunt în continuare acolo, alţii au fost trimişi acasă – iar închisoarea a încetat să fie un subiect pentru marea parte a presei.
Astăzi, Guantanamo adăposteşte 171 de deţinuţi. 36 dintre aceştia, printre car şi organizatorii atacurilor din 11 septembrie 2001, sunt acuzaţi de crime de război şi aşteaptă începerea proceselor. Alţi 46 sunt deţinuţi pe termen indefinit, deoarece deşi guvernul Statelor Unite îi consideră periculoşi, crimele comise de ei (adeseori în Afghanistan) nu pot fi dovedite. Alţi 32 de bărbaţi ar trebui să fie eliberaţi, însă restricţii impuse de Congresul american îngreunează acest lucru, iar 57 de bărbaţi din Yemen nu pot fi nici trimişi acasă, din cauza situaţiei politice instabile, nici trimişi în alte ţări.
În 2009, în prima zi a preşedinţiei sale, Barack Obama a promis că centrul de detenţie din Guantanamo va fi închis în următoarele 12 luni. Deşi termenul a expirat în urmă cu doi ani, Guantanamo continuă să funcţioneze. Luni, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a declarat, conform cotidianului The Washington Post, că preşedintele vrea în continuare să închidă lagărul, deoarece „aceasta este o acţiune corectă şi în interesul siguranţei naţionale”. Totuşi, şi mâinile lui Obama sunt legate: Congresul a impus o lege conform căreia un deţinut poate fi eliberat numai dacă Ministerul Apărării certifică faptul că acesta nu va reprezenta un pericol pentru siguranţa naţională – o garanţie aproape imposibil de oferit. Situaţia astfel creată este absurdă – mai mulţi prizonieri care şi-au ispăşit pedeapsa pentru crime de război fiind eliberaţi, în timp ce alţii, care nu sunt consideraţi un pericol major, se află în continuare în detenţie. Iar deoarece Congresul a interzis mutarea prizonierilor în SUA, aceştia ar putea rămâne încă multă vreme pe insula din Marea Caraibelor.
