O poziție înaltă în stat devine garanția unei protecții sporite în fața legii. În schimb, răspunderea juridică este pasată funcționarilor. Parlamentarii dezbat în aceste zile mai multe acte normative care introduc o super-imunitate pentru judecătorii Curții Constituționale (CCR), diluează sancțiunile pentru politicienii incompatibili sau transferă răspunderea de la primari la subordonați.
Astfel, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat o iniţiativă legislativă potrivit căreia judecătorii CCR nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea a două treimi din numărul judecătorilor CCR.
Este o formulă care îngreunează în mod semnificativ ridicarea imunității magistraților constituțio-naliști. Legea în vigoare prevede că judecătorii CCR nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a preşedintelui României, după caz.
Prin noua lege, decizia este mutată de la Parlament sau președinte la colegii celui acuzat, judecătorii CCR. Pe de altă parte, se introduce necesitatea aprobării și pentru urmărirea penală, care nu exista în vechea lege. Mai mult, pentru aprobarea cererii trimise de procurorul general vor fi necesare două treimi din voturi, adică șase din nouă, majoritate dificil de obținut. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, dar a atenționat: „Apre-ciem că aceasta (soluția – n.r.) ar trebui reanalizată, având în vedere că o astfel de soluție legislativă reprezintă -instituirea unei imunități sui-generis, care nu are consacarare constituțio-nală”.
În România, a existat un singur caz de judecător al CCR trimis în judecată, Toni Greblă, pentru care nu s-a aplicat procedura legală, întrucât el și-a dat demisia de la CCR.
Proiectul inițiat de deputatul Adnagi Slavoliub (Uniunea Sârbilor din România) va fi trimis plenului Camerei Deputaților, iar, ulterior, va ajunge la Senat, for decizional.
Decizie a CCR, ignorată
Pe de altă parte, două pro-puneri legislative care permit demnitarilor găsiți incompatibili să ocupe în continuare funcții publice au revenit în dezbatere la Comisia juridică din Senat. Printre inițiatorii acestor proiecte se află Cristiana Anghel, fost senator PC, Eugen Nicolicea (PSD) și Marton Arpad (UDMR).
Cele două proiecte legislative stipulează că demnitarii nu mai au voie să ocupe timp de trei ani „aceeași funcție publică” pe care o aveau atunci când au fost găsiți în incompatibilitate, dar pot ocupa orice altă funcție. Mai exact, dacă persoana a ocupat funcția de primar, viceprimar, consilier local sau consilier județean, președinte sau vicepreședinte de consiliu județean, deputat, senator sau parlamentar european, nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste funcții pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. Agenția Națională de Integritate (ANI) s-a declarat împotriva acestor modificări legislative. „Prin aceste propuneri se instituie posibilitatea rotirii în funcțiile publice în condițiile în care sunt incompatibili sau în conflict de interese. Spre exemplu, un primar care a încălcat regimul conflictelor de interese sau al incompatibilităților, în exercitarea mandatului de ales local, ar putea candida pentru un mandat de membru al Parlamentului”, a estimat ANI.
Cele două acte normative au fost adoptate tacit de Camera Deputaților, iar Senatul este for decizional. Dacă proiectul va fi aprobat, printre beneficiari se vor număra parlamentari precum Steluța Cătăniciu (ALDE) sau Cristian Marciu (PSD), declarați incompatibili pentru activități din perioada în care erau consilieri județeni. ANI a cerut invalidarea mandatelor celor doi parlamentari.
Comisia condusă de Șerban Nicolae (PSD) a reluat dezbaterile pe acest proiect, deși CCR a respins printr-o decizie (418/2014) interpretarea dată de parlamentari, ca răspuns la o excepție de neconstituționalitate ridicată de Steluța Cătăniciu. „A accepta interpretarea conform căreia unei persoane constatate a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese îi este interzis să mai ocupe doar funcția care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putând, în schimb, ocupa orice altă funcție eligibilă, ar pune, practic, la îndemâna categoriilor de persoane vizate de Legea 176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii și aplicabilității sancțiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept”, menționează CCR.
Funcționarii nu mai pot refuza să semneze acte
În paralel, aleșii locali sunt derobați de răspundere, care este plasată pe umerii subordonaților.
Funcţionarii publici care refuză fără temei juridic semnarea unor acte administrative sunt sancţionaţi disciplinar, administrativ, civil sau penal, au decis senatorii din Comisia juridică, modificând Legea administrației locale.
De asemenea, funcţionarii publici sunt răspunzători pentru orice semnătură pe care o pun pe un act administrativ. ”Actele autorităţilor administraţiei publice locale angajează în condiţiile legii răspunderea contravenţională, administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcţionarilor care susţin şi fundamentează oportunitatea emiterii sau adoptării lor, sau contrasemnează, după caz, pentru legalitate aceste acte, cu încălcarea prevederilor legale”, se mai arată în propunerea legislativă.
Amendamentele au fost formulate de către Ministerul Dezvoltării Regionale, schimbând un proiect al PNL de modificare a Legii administrației publice locale.
În forma actuală, Legea administraţiei publice locale prevede că aleşii locali răspund după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii. Modificările aduse legii administraţiei publice locale urmează să fie trimise plenului Senatului, care este for decizional în acest caz, după ce proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.
