Sfidând avertismentele opoziţiei, dar şi ale unor importanţi parteneri străini, parlamentul Ungariei, controlat de partidul Fidesz de centru-dreapta, al premierului Viktor Orban, a adoptat mai multe legi controversate, care, după cum constată agenţia de ştiri AFP, „ameninţă să pună ţara într-o poziţie izolată pe plan internaţional într-un moment în care economia are nevoie de un plan de redresare economică”.
Profitând de faptul că partidul său dispune de o majoritate parlamentară de două treimi, Orban a introdus în constituţie mai multe legi care nu vor putea fi schimbate decât cu o majoritate identică – iar schimbările sunt menite să cimenteze poziţia actualei puteri. Aproape toate posturile cheie din stat sunt ocupate de apropiaţi şi aliaţi ai lui Orban – numiţi în multe cazuri pentru perioade de 9 sau 12 ani. Una dintre poziţiile care nu se află încă sub controlul Fidesz este cea a guvernatorului Băncii Centrale – însă noua lege încearcă să submineze puterea acestuia: începând din 2012, guvernul va putea numi un al treilea vice-guvernator al băncii, precum şi doi dintre membrii consiliului care stabileşte rata schimbului valutar al forintului.
Anunţul acestor măsuri a dus în decembrie la încetarea abruptă a tratativelor dintre Ungaria, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional privind un împrumut în valoare de 15-20 miliarde euro pentru statul maghiar; un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat agenţiei de ştiri că „implicaţiile noilor legi vor fi analizate” de Comisie – însă mai mulţi analişti au apreciat deja că legile adoptate de parlamentul de la Budapesta contravin legislaţiei europene privind independenţa băncilor naţionale; de altfel, nici Viktor Orban nu neagă acest fapt: conform cotidianului american Wall Street Journal, premierul a declarat vineri că „este o modă europeană ca banca centrală să fie într-o stare sacră de independenţă”.
Având în vedere faptul că Ungaria va avea, conform unei evaluări recente a Comisiei Europene, cel mai înalt nivel de datorii şi cea mai mică creştere economică dintre membrii est-europeni ai UE, şi că totodată forintul s-a depreciat la un nivel aproape istoric faţă de euro, guvernul condus de Viktor Orban ar putea fi în curând nevoit să îşi schimbe atitudinea faţă de UE şi FMI – deşi premierul a numit cu câteva zile în urmă negocierile privind un nou împrumut „importante, dar nu esenţiale”.
Hillary Clinton apără Islamul
Noua lege bancară nu este singurul punct de fricţiune între Budapesta şi partenerii acesteia; astfel, secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, a criticat o nouă lege a religiilor, prin care numărul de religii recunoscute de stat scade de la 300 la numai 14 – excluzând congregaţiile islamice, budiste şi hinduse. De asemenea, constituţia va conţine pe viitor o referinţă la Dumnezeu, va defini mariajul drept o uniune dintre un bărbat şi o femeie şi va decreta embrionul ca fiinţă umană de la debutul sarcinii, spre nemulţumirea vădită – şi clar exprimată – a unor state mai liberale din Uniunea Europeană.
Viktor Szigetvari, consultant politic şi fost consilier al premierului socialist Peter Medgyessy, a declarat pentru România Liberă că nu este de acord cu „politicienii maghiari care aşteaptă ca instituţii şi politicieni străini să aducă o schimbare în sistemul politic al Ungariei; aceasta este datoria opoziţiei maghiare”. Însă, spune Szigetvari, „opoziţia este atât de slăbită încât orice presiune sau influenţă străină asupra guvernului este bună pentru ţară. Cu toate acestea, este trist că s-a ajuns aici.”
