Este greu de zis cum ar fi arătat Rusia de astăzi fără Vladislav Surkov: amprenta lăsată de bărbatul în vârstă de 47 de ani pe sistemul politic al ţării nu poate fi comparată decât cu cea a lui Vladimir Putin, de care Surkov a fost pentru multă vreme foarte apropiat.
Într-un portret al său realizat de agenţia de ştiri Reuters, Surkov, numit atât de prieteni cât şi de duşmani „maestrul păpuşar”, este descris drept „răspunsul Rusiei la cardinalul Richelieu” şi „un Machiavelli modern”, care şi-a cultivat o reputaţie de intelectual excentric. Pe peretele biroului său sunt agăţate atât portretul preşedintelui american Barack Obama cât şi cel al lui Che Guevara, iar recent Surkov a colaborat cu trupa de muzică rock Agata Kristi, scriind versurile mai multor piese de pe cel mai nou album. De asemenea, Surkov a publicat, sub pseudonim, romanul satiric „Aproape zero” – o critică acerbă a sistemului politic creat chiar de el. Cu toate acestea, ideologul-şef al Kremlinului nu este un visător, notează Reuters, mulţi apreciindu-l pe Surkov pentru că s-a arătat „destul de puternic pentru a ţine piept agenţilor KGB şi oligarhilor în luptele interne ale Kremlinului”.
Arhitectul Rusiei moderne
Printre principalele realizări ale lui Surkov se numără crearea partidului Rusia Unită şi a organizaţiei de tineret Nashi – precum şi plasarea televiziunii de stat, principala sursă de informare pentru majoritatea populaţiei, sub controlul guvernului. Ajuns în cercurile elitelor politice în 1999, în timpul preşedinţiei lui Boris Elţân, fostul publicitar a lucrat cu Vladimir Putin pentru consolidarea puterii acestuia. Conform cotidianului american The New York Times, teoria lui Surkov este că „centralizarea puterii în Kremlin era necesară supravieţuirii Rusiei după pluralismul haotic din anii ’90”. Surkov a numit sistemul creat de el „democraţie suverană” – un termen vag din punct de vedere conceptual, şi care în practică nu a însemnat altceva decât păstrarea procesului electoral, însoţită însă de demolarea instituţiilor politice care ar fi putut deveni un pericol pentru Kremlin.
În urma recentelor alegeri parlamentare, împotriva sistemului construit de Surkov s-a format o rezistenţă masivă din partea claselor de mijloc şi a tinerilor din zonele urbane – iar arhitectul sistemului a trebuit să fie sacrificat, după cum constată New York Times. S-ar putea ca Surkov să îşi fi prevăzut căderea: într-un interviu acordat săptămâna trecută cotidianului Izvestia, Surkov s-a aliat cu demonstranţii antiguvernamentali, numind protestele acestora „complet reale şi naturale: cea mai productivă parte a societăţii noastre cere să fie respectată”, a declarat el, adăugând că deşi statul are obligaţia de a apăra bazele ordinii constituţionale, „se pune întrebarea: ce apărăm? Păstrarea corupţiei şi a injustiţiei? Cine vrea să apere un sistem care a devenit surd, nesimţitor şi orb? Nimeni, nici măcar cei care fac parte din acest sistem – pentru că şi ei recunosc că nu mai deţin autoritatea morală”.
Deşi plecarea lui Surkov a fost sărbătorită de opoziţie – cotidianul Novaia Gazeta presupunând că acesta „s-a plictisit de rolul său, fie că îl interpreta pe Faust sau pe diavol” – numirea lui Viaceslav Volodin, socotit drept un duşman personal al lui Surkov, nu este un motiv de optimism pentru protestatari; într-o descriere mai curând sarcastică, Novaia Gazeta îl numeşte pe Volodin „un alt simpatizant al democraţiei”.
Matematica fraudei electorale
După o examinare amănunţită a rezultatelor alegerilor parlamentare, realizată pentru cotidianul american Wall Street Journal de mai mulţi experţi, aceştia au ajuns la concluzia că anomaliile statistice incluse în rezultate sunt un indiciu puternic pentru o fraudă electorală. Astfel, în aproape toate secţiile de votare care au raportat o cifră rotundă a prezenţei la vot (de exemplu 70% sau 75%), partidul Rusia Unită a câştigat detaşat – obţinând de asemenea o cifră rotundă a voturilor. Din punct de vedere statistic, acest fenomen este foarte improbabil, conform experţilor consultaţi de Wall Street Journal. De asemenea, aceştia au constatat că în secţiile de votare care au înregistrat o prezenţă la vot peste media naţională de 60,2%, Rusia Unită a avut parte de rezultate deosebit de bune. Astfel, în Cecenia, atât prezenţa la vot cât şi voturile acordate partidului lui Vladimir Putin au depăşit 99%. Conform Wall Street Journal, Comisia Electorală a Rusiei nu a dorit să comenteze analiza statistică.
