Pierderea unuia este câştigul altuia: criza datoriilor europene a resuscitat interesul mai multor instituţii financiare din Statele Unite pentru pieţele de capital din Europa, după cum relatează cotidianul american The New York Times. Astfel, fondul de investiţii Kohlberg Kravis Roberts examinează atât piaţa din Grecia, unde mai multe companii cu cifre de afaceri promiţătoare întâmpină dificultăţi în a îşi asigura împrumuturi de la băncile greceşti, cât şi cele din Portugalia şi Spania, unde firmele au de asemenea probleme în obţinerea de noi credite, necesare pentru expansiunea afacerilor.
Conform New York Times, fondul de investiţii american şi-a mărit echipa londoneză de la doi la opt angajaţi; „un moment în care nimeni nu se înghesuie pe o anumită piaţă este un moment în care poţi face investiţii extraordinare”, declară pentru cotidianul american Nathaniel M. Zilkha, şeful echipei de situaţii speciale de la Kohlberg Kravis Roberts – adăugând că „dislocarea pieţei din Grecia a creat oportunităţi care altfel nu ar fi fost disponibile”.
O altă companie americană de servicii financiare, Blackstone Group, a preluat de la gigantul german Commerzbank un pachet de ipoteci în valoare de 300 milioane dolari, care conţine un hotel în Florida şi patru hoteluri ale grupului Sofitel, din Chicago, Miami, Minneapolis şi San Francisco, profitând astfel de o directivă a Autorităţii Bancare Europene, care obligă banca germană să îşi majoreze capitalul cu 5,3 miliarde euro până la mijlocul anului.
De o oportunitate asemănătoare a profitat şi Google, compania californiană cumpărând turnul Montevetro, cea mai înaltă clădire de birouri din Dublin, de la Agenţia Naţională a Irlandei pentru Gestionarea Activelor, care a intrat în posesia imobilului după ce statul irlandez a organizat salvarea mai multor bănci naţionale, aflate în pericol de faliment.
Restructurări şi investiţii
„În acest moment are loc restructurarea şi micşorarea instituţiilor financiare europene”, a declarat pentru New York Times directorul financiar al băncii americane Wells Fargo, Timothy J. Sloan, „iar multe din activele pe care acestea le aruncă pe piaţă se află în Statele Unite”. Într-adevăr, Wells Fargo a cumpărat de la banca Anglo Irish ipoteci ale unor proprietăţi comerciale din Statele Unite, în valoare de 3,3 miliarde dolari.
O altă bancă americană, Capital One Financial, se află în tratative cu banca olandeză ING pentru achiziţionarea băncii online ING Direct, o filială care operează în SUA, pentru suma de 9 miliarde de dolari. ING a fost obligată de autorităţile financiare europene să renunţe la sucursala americană după ce, în urma crizei financiare din 2008, a fost nevoită să ceară statului olandez un împrumut de 14 miliarde dolari.
Însă investiţiile din Europa aduc cu sine şi riscuri: unul dintre marii jucători pe piaţa financiară internaţională, compania americană MF Global, a intrat în faliment la sfârşitul lunii octombrie, după ce a înregistrat pierderi de aproape 200 milioane de dolari cauzate de scăderea valorii obligaţiunilor unor state europene.
America a reacţionat mai rapid
Nici alte bănci americane nu sunt scutite de griji, urmările crizei din 2008 continuând să le dea dureri de cap. Astfel, Bank of America a fost nevoită să renunţe la pachetele sale de acţiuni ale unor bănci din China şi Brazilia, iar Wells Fargo şi JPMorgan Chase au avut de suferit în urma introducerii unui nou set de reguli de către autorităţile bancare americane, care a dus la o scădere semnificativă a câştigurilor de pe urma unor produse lucrative precum cardurile de debit, relatează New York Times.
Cu toate acestea, instituţiile americane se află într-o poziţie mai bună decât cele europene: Christopher Kotowski, analist la banca de investiţii Oppenheimer, a declarat pentru New York Times că „toată lumea îşi va reduce numărul de angajaţi şi capitalul pus la dispoziţia pieţelor, dar europenii mai mult decât ceilalţi”.
Un motiv pentru această dezvoltare este reacţia rapidă a Statelor Unite la efectele crizei financiare, băncile americane fiind obligate de administraţia Obama să îşi mărească capitalul, să renunţe la o parte din active şi să oprească, pentru o vreme, plata dividendelor către acţionari. Acest lucru le dă astăzi posibilitatea să se întoarcă în forţă pe pieţele din Europa – şi să cumpere, la preţuri foarte avantajoase, companii „sănătoase” din punct de vedere financiar.
