Alegerea unui produs cosmetic nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, din cauza multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestor produse, dar și aspectelor ce țin de etichetare.
Această campanie de informare se adresează tuturor celor care sunt preocupați de propria sănătate. La fel ca în toate acțiunile sale, APC își asumă misiunea să aducă la cunoștința consumatorilor informațiile necesare utilizării produselor cosmeticelor. Studiile realizate de APC au scos în evidenţă încărcătura chimică ridicată a multor produse alimentare şi nealimentare. Copiii şi femeile gravide reprezintă categoriile de consumatori cele mai expuse şi vulnerabile la substanţele chimice din produsele destinate satisfacerii nevoilor de bază.
Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Plămânii şoarecilor, distruşi
La realizarea studiului s-au avut în vedere identificarea substanțelor chimice din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății. În perioada 25 martie-30 martie 2017 au fost achiziționate din diferite structuri comerciale 59 de lacuri/oje de unghii în vederea analizării compoziţiei chimice a acestora. S-au identificat 119 substanțe.
„O parte a organizațiilor societății civile insistă ca bunurile de consum care conţin nanoparticule să nu fie comercializate până când nu se dețin rezultate certe, credibile și cel puțin satisfăcătoare în privința riscurilor pentru consumatori și mediu. Nanotehnologiile practic nu au limite în aplicare, de unde și riscurile cu mult mai mari și mai greu de analizat și gestionat. Cercetările în acest domeniu sunt foarte costisitoare și de durată; trebuie știut că nu sunt create instrumentele și mijloacele pentru desfășurarea lejeră și operativă a intervențiilor la nivel molecular și atomic“, a explicat prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
„Cum ar putea să lase consumatorii liniștiți rezultatele unor cercetări privind efectele grave ale particulelor de dioxid de titan adăugate în hrana șoarecilor, când aceleași nanoelemente se adaugă și în pasta de dinți: nanoparticulele de 20 nm au produs inflamarea plămânilor animalelor de laborator. După astfel de experimente, s-au tras concluzii multiple: proprietățile nanoparticulelor nu sunt guvernate de fizica particulelor mari, ci de mecanica cuantică; nanoparticulele trebuie cercetate pe clase dimensionale, întrucât proprietățile variază de la o clasă de dimensiuni la alta; cercetările trebuie să fie temeinice și susținute; manipularea materiei la nivel de moleculă înseamnă intrarea într-un univers de incertitudini majore; menționarea componentelor din cosmetice trebuie neapărat să vizeze și componentele nanometrice.
Vasta utilizare a nanoparticulelor în condițiile în care nu se cunosc decât foarte puține lucruri despre impactul lor asupra sănătății incită la întrebări asupra consecințelor, deși e suficientă informația că acestea pot produce diferite forme de cancer“, a menţionat prof. univ. dr. Ion Schileru.
5-free
Trăim într-o lume toxică, aceasta este realitatea tristă a zilelor noastre.
Tot mai mulţi copii sunt expuşi acestui asalt toxic care ne înconjoară din toate direcţiile, constatând deseori că unghiile lor sunt făcute cu ojă.
„Din nefericire, aprox. 13.000 de substanţe chimice se utilizează în industria cosmetică şi numai 10% din acestea au fost evaluate în privinţa siguranţei. În urmă cu 10 ani, ojele de unghii conţineau cu precădere cinci substanţe care prezentau un risc înalt de intoxicare a organismului, putând aminti dibutilftalatul (DBT), formaldehida, toluenul, xylenul şi camforul sintetic. Este extrem de important că legislaţia internaţională a reglementat în mod oficial acest aspect, de aceea foarte mulţi producători de cosmetice au fost nevoiţi să renunţe la cele cinci substanţe chimice, specificând în mod clar pe eticheta ojelor de unghii
«5- free». Cu toate acestea, în anul 2012, Departamentul californian al substanţelor toxice a evidenţiat că majoritatea ojelor de unghii conţineau DBT, formaldehidă sau toluen, deşi etichetele acestor produse cosmetice specificau exact contrariul“, a arătat Ingrid Ada Bălan, medic specialist pediatru, cabinet www.vindecadai.ro.
Într-un studiu ştiinţific, cercetătorii Universităţii Duke şi ai Environmental Working Group au identificat prezenţa metabolitului TPHP (triphenyl phosphate) în organismul femeilor la 10-14 ore după aplicarea ojei pe unghii, această substanţă constituind un disruptor endocrin. Cel puţin 1.500 branduri de oje conţin TPHP.
„O altă substanţă controversată este hidroxidul de aluminiu, o substanţă care se acumulează în timp în organism, numeroase studii ştiinţifice asociindu-l cu prezenţa bolilor neurodegenerative, una dintre acestea fiind chiar demenţa. Este binecunoscut faptul că un copil se joacă deseori cu ojele de unghii, existând un risc crescut de a inhala substanţele regăsite în interiorul acestor produse. Totodată, cei mai mulţi dintre copii au obiceiul de a băga degetele în gură; ca atare, riscul de a se intoxica este şi mai ridicat, întrucât ingestia acestor substanţe chimice poate perturba tractul gastrointestinal, dar în acelaşi timp ridică probleme şi la nivelul ficatului sau al rinichilor“, a precizat doctorul.
Portalul online Environmental Working Group constituie o bază de date internaţională care ne oferă informaţii preţioase legate de compoziţia chimică a aproximativ 65.000 de produse cosmetice.
„Le recomand părinţilor să achiziţioneze ojele non-toxice pe bază de apă, care nu prezintă niciun risc, putând fi folosite în deplină siguranţă chiar şi de către viitoarele mame“, a menţionat dr. Ingrid Ada Bălan.
Ce se ascunde sub stratul de ojă și sub unghiile false?
Aceasta menţionează că nici soluțiile pentru îndepărtarea acestuia nu sunt lipsite de riscuri, putând determina uscarea lamei unghiale și iritații la nivel periunghial. Pentru a evita ca unghiile dumneavoastră să devină casante, ca urmare a uscăciunii, încercați să nu utilizați acetonă sau alți compuși pentru îndepărtarea ojei mai des de o dată pe săptămână. Alegeți produse care să conțină acizi grași care contracarează efectul de uscare și spălați-vă pe mâini după utilizare. Aplicarea unghiilor false pe o perioadă lungă deteriorează unghiile naturale, deoarece acestea din urmă sunt acoperite cu o serie de substanțe ce nu se pot evapora. Astfel devin moi și au aspect de onicodistrofie, deformarea unghiei.
Trebuie să aveți în vedere și reacțiile alergice ce apar de obicei la un interval de 2-4 luni de la aplicarea unghiilor false, uneori chiar și la un an distanță, primul semn fiind senzația de mâncărime de la nivelul unghiei, a precizat dr. Anca Răducan.
Lacul de unghii este un produs cosmetic la îndemâna doamnelor. El atrage prin culoare și strălucire. Totuși, înainte de a-l utiliza, doamnele trebuie să fie foarte atente și să verifice care este compoziția acestuia indicată pe eticheta producătorului. În cazul în care pe etichetă apare unul dintre compușii următori, este bine să nu utilizați produsul respectiv (aldehida formică / formaldehyde, toluen / toluene, ftalați / phthalates, rășina de formaldehidă / formaldehyde resine, camfor / camophor, parabeni / parabens, trifenil fosfat / triphenyl phosphate). Oricare compus din cele șapte categorii indicate este toxic pentru organismul uman. De la aldehida formică împreună cu derivatul său rășina de formaldehidă, ambele cu acțiune iritantă asupra pielii și atac direct asupra sistemului nervos, până la ftalați, parabeni și trifenil fosfați, promotori ai cancerului în organismul uman, toți acești compuși chimici prezintă pericol major de toxicitate. În general, sunt absorbiți ușor la nivelul pielii, urmând a fi «depozitați» sau metabolizați. Ambele alternative prezintă riscuri pentru organismul uman, ei fiind compuși de sinteză artificiali. Adesea, se comportă ca inhibitori endocrinici (atacă sistemul endocrin). Alți compuși chimici care pot să apară pe eticheta lacului de unghii și care sunt, de asemenea, periculoși: dioxid de titan, negru de cărbune, stiren, eteri ai glicolului, hidrochinona. Deci, aveți grijă ce lac de unghii alegeți în această primăvară“, a spus Mădălina Săndulescu, Lector universitar doctor, Departamentul de Chimie Organică, Biochimie și Cataliză, Facultatea de Chimie, Universitatea din București.
Din păcate, omul modern este înconjurat de «otrăvuri cu acțiune lentă», pe care corpul adulților și, mai ales, al copiilor le absoarbe prin căile respiratorii, prin piele, chiar şi prin aparatul digestiv, îmbolnăvindu-se treptat și, deseori, ireparabil. Limbajul în domeniul produselor cosmetice a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimele decenii ca urmare a apariției numeroaselor substanţe şi tehnologii noi. Pentru consumatori, acest limbaj, preluat masiv de comercianți, poate provoca neînțelegeri sau chiar confuzii, cu efecte nedorite pentru utilizatori. Lacul de unghii ar trebui tratat cu cea mai mare grijă, în special de către Ministerul Sănătăţii, care ar trebui să realizeze controale periodice și testări ale produselor cosmetice. În prezent, agenţii economici pot comercializa orice produs cosmetic numai în baza unei notificări adresate Ministerului Sănătăţii, care de fapt înseamnă doar o luare în evidenţă a acestora.“, precizează Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC
