Membrii UE încearcă să ajungă la un acord prin care să oprească extinderea crizei.
PricewaterhouseCoopers încearcă să anticipeze viitorul zonei euro prin patru scenarii, cele mai pesimiste presupunând falimente controlate în zona euro, cu trei ani de recesiune, sau formarea unui bloc monetar mai restrâns al statelor solide, cu consecinţe economice severe în ţările excluse.
Inflaţia
Primul scenariu luat în calcul de PwC presupune expansiunea masei monetare printr-o injecţie de lichiditate din partea Băncii Centrale Europene în sistemele financiare ale economiilor vulnerabile, potrivit unui comunicat al companiei. Astfel, recesiunea ar fi evitată în zona euro, iar dobânzile ar fi menţinute la niveluri relativ scăzute, zona euro plătind cu preţul unei inflaţii ridicate. PIB-ul economiilor din zona euro ar creşte cu 1,5% anul viitor, însă inflaţia ar urca la 4,5%, în timp ce BCE ţinteşte o rată de creştere a preţurilor de 2%.
Falimentele
În al doilea scenariu prefigurat de companie, liderii europeni ar hotărî ca cele mai îndatorate ţări să intre în default-uri (insolvenţe) controlate, decizie care ar conduce la „o spirală de contracţie a economiei şi o recesiune îndelungată”. Economia zonei euro s-ar contracta cu 5% în trei ani şi cu 3% în 2012, iar inflaţia ar coborî la 1% anul viitor şi zero în 2013.
Ieşirea celor slabi
Cel de-al treilea scenariu presupune ieşirea Greciei din zona euro. Statul elen s-ar confrunta apoi cu o recesiune severă, o depreciere abruptă a monedei şi un puseu inflaţionist, în timp ce ţările rămase în zona euro ar încerca să protejeze moneda unică printr-o disciplină fiscală dură şi prin măsuri care să redea încrederea investitorilor. Cu toate acestea, zona euro va trece prin doi ani de recesiune înainte de a reveni pe linia de plutire.
Ieşirea celor puternici
Cel mai pesimist scenariu al PwC presupune apariţia unui nou bloc monetar. Franţa şi Germania ar încheia un acord prin care ar constata că actuala zonă euro este nesustenabilă, „lăsând loc” pentru apariţia unui bloc monetar restrâns, strict reglementat. „Noul euro” ar urma să se aprecieze puternic, iar ţările din noul bloc ar trece printr-un boom al consumului intern. În schimb, economiile rămase „pe margine” s-ar confrunta cu deprecieri abrupte ale propriilor monede şi cu o recesiune de circa 5% în primul an.
Victime colaterale
„Ne aşteptăm ca aceste scenarii să aibă un impact şi în afara zonei euro. Ţări precum Marea Britanie, Statele Unite şi statele central şi est-europene, printre care şi România, s-ar putea să se confrunte cu scăderea nivelului exporturilor şi cu probleme ale sistemului bancar. Pe de altă parte, unele dintre aceste ţări s-ar putea să aibă şi un nivel mai ridicat de intrări de fluxuri de capital, pe măsură ce investitorii vor căuta să-şi plaseze o proporţie mai ridicată a portofoliilor lor în «zone sigure». Alte state, precum China, vor trebui să se confrunte cu o scădere simţitoare a exporturilor”, a declarat directorul departamentului de macroeconomie al PwC, Yael Selfin.