Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin, era dat drept câştigător al alegerilor parlamentare de ieri din Rusia, cu 53% din voturi, un procent care ar fi considerat zdrobitor în orice parte a lumii. Nu şi în Rusia, unde reprezintă un cvasieşec al lui Putin. Din acest motiv, atacurile cibernetice împotriva site-urilor independente s-au înmulţit ieri, semn de nelinişte la Kremlin.
În 2007, Rusia Unită a obţinut 64% din voturi şi, în consecinţă, 315 din cele 450 de fotolii de deputaţi în Duma de Stat, semnificativ mai multe decât majoritatea de două treimi necesară modificării Constituţiei. Cu numai o lună în urmă, Rusia Unită gravita tot în jurul a 65% din opţiuni, un procent care i-ar asigura lui Putin o preşedinţie liniştită după alegerile din luna martie a anului viitor.
În numai o lună, Rusia Unită a înregistrat o scădere de 12 puncte, un declin spectaculos la capătul căruia Rusia Unită riscă să piardă 20% din mandate. Pentru observatorii occidentali, această reaşezare politică de la Moscova ar putea părea o veste bună pentru democraţia rusă. Dar nu este, pentru că, fiind vorba de Rusia, nimic nu e ceea ce pare. „Opoziţia” rusă este la fel, dacă nu chiar mai rea ca Rusia Unită şi, aproape în întregime, anti-democratică.
Pe locul al doilea după partidul prim-ministrului, dar la mare distanţă în sondaje, se află comuniştii conduşi de Ghenadi Ziuganov, urmaţi de ultranaţionaliştii lui Vladimir Jirinovski şi de partidul fostului preşedinte al Dumei, Serghei Mironov, Rusia Justă, creat în laboratoarele Kremlinului ca alternativă „de stânga” a Rusiei Unite. Singurul partid democratic în competiţie, Iabloko, speră să obţină cel mult 5-6%, ceea ce i-ar permite să aibă unul sau maximum două mandate. În Rusia, pragul electoral este de 7%, iar legea partidelor a fost gândită în aşa fel încât să împiedice toate partidele care ar putea reprezenta o alternativă democratică viabilă la Rusia Unită să participe la alegeri. De aici şi sentimentul de farsă naţională pe care l-au exprimat mulţi ruşi nemulţumiţi de conducerea Rusiei Unite, „partidul hoţilor şi tâlharilor”, cum a fost numit de reprezentanţii societăţii civile.
Totul pentru Putin
Miza acestor alegeri nu este democraţia, ci pregătirea terenului pentru Vladimir Putin. Alegerile de ieri au fost o repetiţie înaintea alegerilor prezidenţiale care urmează să se desfăşoare pe 4 martie 2012 şi pe care toată lumea se aşteaptă ca Putin să le câştige fără probleme. Cu toate acestea, nici Putin nu mai e ce-a fost. Când a părăsit (temporar) Kremlinul în primăvara lui 2008, popularitatea lui era de 70%. Potrivit unui sondaj realizat la sfârşitul lunii noiembrie, numai 31% din ruşi mai sunt dispuşi să îl voteze astăzi, în vreme ce 8% ar vota pentru Ziuganov şi 7% pentru Dmitri Medvedev. O treime dintre alegători se declară indecişi şi tocmai această treime îl îngrijorează pe Putin.
Declinul rapid al Rusiei Unite poate fi un semn că ruşii sunt din ce în ce mai nemulţumiţi de perspectiva revenirii la Kremlin a lui Putin şi a stilului său autoritar. Corupţia generalizată, stagnarea economică şi arbitrariul autorităţilor par să-i fi aduşi pe ruşi la capătul răbdărilor.
Puţinele site-uri aparţinând unor ONG-uri şi organizaţii media care au reuşit să scape controlului Kremlinului s-au concentrat în campanie tocmai asupra corupţiei, intimidărilor la care au fost supuşi de autorităţi şi tentativelor de fraudă ale aceloraşi autorităţi care, de cele mai multe ori, sunt reprezentate de membri ai Rusiei Unite.
Război cibernetic
Cel puţin cinci site-uri de internet independente din Rusia erau inaccesibile ieri dumineaţă, după ce postul de radio Ekho Moskvîi a denunţat un atac informatic. La rândul lor, site-urile cotidianului Kommersant, săptămânalului New Times, organizaţiei neguvernamentale Golos, care inventariază fraudele electorale, şi site-ul interactiv Carta Fraudelor erau inaccesibile. Bloggerii ruşi anunţaseră deja de sâmbătă atacuri informatice asupra platformei LiveJournal. În plus, redactorul-şef al principalului site de informaţii online Gazeta.ru, Mihail Kotov, a fost convocat duminică de serviciul federal al mass-media. Unul dintre adjuncţii săi demisionase de joi, denunţând presiuni fără precedent exercitate de guvern.
