Ca semn al disperării care apare în urma măsurilor drastice pe care le implementează guvernul de la Atena, cele mai drastice din istoria statului elen, mulţi greci îşi îndreaptă speranţele către comori antice îngropate adânc în pământ, scrie cotidianul turc Hurriyet. Guvernul grec dă curs acestor solicitări fiindcă, potrivit jurnaliştilor, a dat până acum 50 de licenţe pentru căutare de comori numai în ultimele două luni.
În timp ce Grecia trece printr-o criză majoră a suveranităţii, iar economia europeană intră în recesiune, o parte din greci şi-au pus toate speranţele în zonuri potrivit cărora „există opere importante de artă şi comori care au rămas de pe vremea Imperiului Otoman” care ar fi îngropate în pământurile greceşti.
Legendele despre comori îngropate, foarte răspândite de asemenea şi în Turcia, precum şi iluziile pe care şi le fac oamenii sperând să le găsească şi să devină bogaţi, par să devină un subiect fierbinte pe agenda grecilor de rând. Numărul căutătorilor de comori a crescut considerabil în ultimul an în Grecia, o ţară unde rata şomajului a ajuns la aproape 20% din cauza problemelor economice cu care se confruntă.
Statul grec a acordat 50 de licenţe pentru căutarea de comori în ultimele două luni, iar în ultimul an au fost vândute aprape 3.000 de detectoare de metal.
Legendele greceşti despre comori au început să se răspândească foarte repede, fiind cel mai adesea legate de perioada de existenţă a Imperiului Otoman. Potrivit rapoartelor din presa elenă, citate de Hurriyet, un muncitor în construcţii a descoperit recent o comoară din aur care ar valora două milioane de euro în oraşul Patras din peninsula Mora. Acest fapt le-a crescut celorlalţi greci speranţa legată de posibilitatea descoperirii altor comori prin găsirea locaţiilor menţionate în legendele populare legate de acest subiect. Mai mult, interesul este cu atât mai mare cu cât persoana care găseşte comoara are dreptul să păstreze jumătate din ea, urmând ca restul să fie predat statului.
Una dintre cele mai cunoscute legende care menţionează existenţa unor comori rămase de pe vremea Imperiului Otoman care s-ar afla în cartierul Sikurio din oraşul grecesc Larissa, unde efoturile de a găsi „cea de-a doua fântână cu comori” sunt în plină desfăşurare. Potrivit bătrânilor care locuiesc în oraş, comoara, rămasă din vremea otomanilor, este atât de mare încât, dacă va fi găsită, Sikurio va deveni la fel de bogat precum Elveţia.
Mai este şi o altă legendă locală potrivit căreia un boier feudal autohton a îngropat cufere mari cu aur în cartierul Platikambo din oraşul Larissa, înainte de a părăsi regiunea Salonicului, în 1881. De aceea, se pare că un grec în vârstă de 60 de ani le-a permis căutătorilor de comori să îi dărâme casa dedesubtul căreia s-ar afla preţiosul metal, potrivit unei hărţi din secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, comoara nu a fost găsită.
Suficient cât pentru a plăti toate datoriile
Potrivit unei alte legende, grecii ar fi îngropat opt tone de aur în satul Varvara, aflat în peninsula Halkidiki, în 1821, pe timpul revoltelor împotriva otomanilor, de teamă că „turcii ar putea pleca cu aurul”. Acea cantitate de aur ar valora 430 de milioane de dolari iar, dacă va fi găsită comoara, locuitorii din Varvara cred că statul îşi va putea plăti toate datoriile şi astfel va ieşi din criză.
În acest timp, circulă un alt zvon legat de „Comoara lui Ali Paşa” care s-ar afla în oraşul Yanya. Un cetăţean australian de origini greceşti a sosit recent în oraş cu o hartă care se presupune că ar indica locul unde s-ar afla comoara lui Ali Paşa, care ar include şi patru mine de aur. După excavări costisitoare, nu a fost găsit nimic altceva decât apă.
