Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis că judecătorii care au membri de familie arestaţi preventiv pentru corupţie, la solicitarea procurorilor, pot judeca fără resentimente alte dosare instrumentate de DNA.
Consiliul Superior al Magistraturii a decis astăzi, cu nouă voturi la şapte, să respingă contestaţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicita ca judecătoarea Viorica Costiniu de la Curtea de Apel Bucureşti să se abţină de la judecarea cauzelor instrumentate de DNA. Abţinerea de la judecarea dosarelor de corupţie ar fi fost necesară deoarece judecătoarea a dispus eliberări din arest după ce soţul ei, Florin Costiniu, ex-şeful secţiei civile de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost arestat preventiv şi trimis în judecată tot de DNA, în lotul senatorului PSD Cătălin Voicu. Conform contestaţiei formulate de către DNA, imparţialitatea judecătoarei Viorica Costiniu a fost afectată. DNA a subliniat faptul că trebuie eliminată suspiciunea existenţei unui conflict între interesele familiei Costiniu şi interesul public de înfăptuire a actului de justiţie prin măsuri administrative prevăzute de lege.
În plus, şeful DNA, Daniel Morar, a cerut plenului CSM să se tranşeze problema incompatibilităţilor în orice alte cazuri similare în care un judecător trebuie să judece dosare ale DNA, în condiţiile în care rude apropiate ale acestuia au fost arestate sau trimise în judecată de DNA. Morar s-a adresat plenului CSM după ce în luna septembrie a.c. secţia de judecători a CSM nu şi-a însuşit nota inspecţiei judiciare referitoare la eventuala incompatibilitate în care s-ar afla Viorica Costiniu, votul fiind de patru pentru/patru împotrivă .
Cum s-a votat în plenul CSM
Grupul aşa-zişilor „reformişti” din CSM, format din Cristian Dănileţ (judecător), Adrian Neacşu (judecător), Codruţa Kovesi (procurorul general al României), Bogdan Licu (procuror), Florica Gavadia (procuror), Graţiana Isac şi Oana Hăineală (procurori), a votat pentru ca judecătorii cu rude arestate pentru corupţie să nu judece dosare ale DNA. Dintre cei consideraţi reformatori au lipsit de la şedinţele de ieri ale CSM judecătorii Horaţiu Dumbravă (preşedintele CSM) şi Alexandru Şerban. Dacă ar fi votat, cererea DNA ar fi avut câştig de cauză.
Împotriva solicitării DNA au votat Mona Pivniceru (judecător la Înalta Curte, fostă preşedintă a Asociaţiei Magistraţilor din România, alături de Viorica Costiniu, cu care este prietenă), Mircea Aron (judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), Cristina Lăbuş ( judecător), Alina Nicoleta Ghica, Adriana Iorgulescu şi Corina Dumitrescu (reprezentantele societăţii civile), George Bălan, şeful Secţiei de procurori, Badea Marius Tudose (procuror). Probabil tot împotriva DNA a votat şi preşedinta Înaltei Curţi, Emilia Stanciu.
Pivniceru: CSM nu poate înlocui „de plano” un judecător
În cadrul dezbaterilor, judecătoarea Mona Pivniceru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a susţinut că CSM nu are nici o modalitate juridică de a înlocui „de plano” un judecător de la judecarea cauzelor instrumente de DNA, din două considerente: „Pe de o parte, Consiliul Superior al Magistraturii nu este legiuitor pentru a stabili o incompatibilitate generală neprevăzută de lege, iar pe de altă parte, DNA are la dispoziţie instituţia recuzării, pe care însă nu a folosit-o niciodată”.
La rândul ei, Georgiana Iorgulescu a completat: „În condiţiile în care nu se face dovada unei lipse de imparţialitate efective, CSM se află în situaţia opusă cererii DNA, având obligaţia de a apăra magistraţii împotriva unor suspiciuni nejustificate”. 
