Alegerea unor magistraţi reformişti în fruntea CSM, în noiembrie 2010, a fost considerată un pas major pentru schimbarea la faţă a sistemului judiciar românesc. Tinerii judecători protestaseră faţă de sistem şi promiteau să-l schimbe, În decurs de un an, însă, conducerea „noului CSM” a ajuns să-i dezamăgească până şi pe cei mai convinşi susţinători.
Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, declara recent într-un interviu pentru România liberă: „Pe mine nu m-aţi auzit niciodată că s-a reformat CSM. Este un eşec: a blocat reformele şi nu face nimic pentru curăţarea sistemului”. Cum a reuşit instituţia să fie criticată atât de dur? Blocând revizuirea Constituţiei, permiţând ca numirile la Înalta Curte să se facă pe baza unui sistem învechit şi criticat, lăsându-i să doarmă liniştiţi pe judecătorii care au tărăgănat dosare de corupţie până la prescrierea faptelor şi opunându-se din toate puterile încercării Ministerului Justiţiei de a-i responsabiliza pe judecători.
Anchetă pe declaraţiile lui Morar
Unul dintre cele mai recente episoade în care „noul CSM” a demonstrat că s-a integrat în vechiul sistem este decizia de a sesiza Inspecţia Judiciară, organism care funcţionează în cadrul Consiliului, cu privire la o declaraţie făcută de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar. În 10 octombrie, Morar declara la TVR că inculpaţii se folosesc de tot felul de tertipuri pentru a obţine amânări, pe care judecătorii le acceptă fără discernământ, că instanţele iau „de bune” expertizele plătite de inculpaţi şi că unii magistraţi nu sunt bine pregătiţi profesional. Inspecţia judiciară trebuie să decidă acum dacă afirmaţiile lui Morar constituie presiuni la adresa magistraţilor. Pe de altă parte, când şeful DNA se plângea de presiuni politice în legătură cu un dosar în care era vehiculat şi numele ministrului Mediului, Laszlo Borbely, CSM a decis să respingă o sesizare privind apărarea independenţei procurorilor DNA.
Constituţia? Să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic!
Tot CSM a pus umărul pentru a bloca proiectul preşedintelui Băsescu de revizuire a Constituţiei. Acesta includea eliminarea caracterului prezumat licit al averii, motiv suficient pentru ca şefii CSM să trimită rapid Curţii Constituţionale o scrisoare – pe care judecătorii Curţii au copiat-o apoi aproape cuvânt cu cuvânt în motivarea lor de respingere a proiectului.
Confiscarea averilor ilicite a fost cerută în repetate râduri de Statele Unite şi de Uniunea Europeană. Totuşi, pentru CSM, eliminarea caracterului prezumat licit al averii „lasă, practic, fără substanţă ideea de garantare a dreptului de proprietate”.
Curtea Constituţională şi-a însuşit acest punct de vedere, declarând neconstituţională această prevedere din proiectul de revizuire.
Proceduri învechite pentru numirile la ICCJ
CSM a intrat sub focul criticilor şi pentru numirile la Înalta Curte. În condiţiile în care numărul de posturi vacante la ÎCCJ ameninţa să blocheze activitatea instanţei, concursul pentru ocuparea lor a fost amânat aproape şase luni. CSM a motivat că vrea ca aceste numiri să se facă pe baza unor noi reguli, dar până la urmă s-a mers, cu întârziere, tot pe regulile vechi: candidaţii au susţinut un interviu, în loc să dea concurs, aşa cum căzuseră de acord iniţial Ministerul Justiţiei, CSM şi ÎCCJ. Procedura a fost criticată de societatea civilă şi chiar de unii magistraţi, dar Senatul le-a dat dreptate, respingând un proiect de lege care prevedea promovarea la ÎCCJ pe noile criterii.
În apărarea judecătoarei Costiniu
O nouă umbră de îndoială asupra intenţiei CSM de a reforma sistemul a fost aruncată de decizia în privinţa judecătoarei Viorica Costiniu. După ce aceasta a decis eliberarea a opt dintre vameşii din „Lotul Albiţa”, arestaţi pentru mită, pe motive considerate derizorii, DNA a sesizat inspecţia judiciară. Soţul judecătoarei, Florin Costiniu, fost magistrat, este anchetat în dosarul senatorului Cătăin Voicu, iar procurorii DNA bănuiau că, din acest motiv, aceasta nu judecă obiectiv dosarele direcţiei anticorupţie. Inspecţia judiciară a decis că, deşi „se află într-o stare de aparentă incompatibilitate”, Costiniu poate judeca în continuare dosarele DNA. Secţia pentru judecători a CSM nu a aprobat raportul, pentru că votul a fost 4 la 4, dar nici nu l-a respins, astfel că activitatea judecătoarei nu este afectată.
