Doina Dimulescu, profesor universitar la UMF „Carol Davila” şi directoarea Spitalului Elias, a spus, în emisiunea „Dezbaterile Rl”, moderată de Sabina Fati, că deşi „spitalele neperformante înghit bani, problema cea mare pe care o văd eu este faptul că au fost închise înainte de a fi pus în locul lor altceva, o unitate staţionară care să asigure primul ajutor înainte să vină ambulanţa”.
În opinia directoarei Spitalului Elias, în unele localităţi unde au fost închise spitalele „ambulanţa venea de la o distanţă mare, iar pacientul stă acasă fără nici un fel de prim-ajutor acordat. În unele localităţi mici erau singura facilitate de prim ajutor până să ajungă pacientul într-o zonă mai bine echipată.”
Faptul că acum unele spitale se deschid după ce medicii care lucrau acolo au intentat un proces, arată, după părerea directoarei Spitalului Elias, că : „măsura a fost luată foarte repede, şi s-a mai încercat şi acum câţiva ani şi discuţia a fost aceeaşi: că nu se pot închide fără să laşi ceva în loc care să ofere ajutor. Sigur că o redistribuire a paturilor pentru ca pacienţii să primească îngrijiri mai bune, e un lucru logic, dar acolo unde nu există spital, sau unde se consideră că el nu e performant, trebuie sa existe ceva în loc, în condiţiile în care nu avem autostrăzi, să aştepţi ambulanţa ore în şir, sau să trimiţi elicopterul, e o chestiune destul de complicată.”
Buget, cu zece la sută mai mic decât anul trecut
Doina Dimulescu a spus, tot în cadrul emisiunii „Dezbaterile Rl” că „bugetul este mic, pentru spitale, pentru sectorul spitalicesc” iar în ulimii doi ani, au trăit ani de criză fiindcă „s-a anunţat încă de anul trecut că finantarea spitalelor va fi cu zece la suta mai mică în 2011 faţă de 2010, şi suma pe care am primit-o în mod real faţă de bugetul de anul trecut, nu a fost 90% din această sumă ci a fost, pentru spitalele care nu au fost de categoria I, obţinută la clasificare, ci de 80 şi ceva la sută din ceea ce era minimul prevazut de lege pentru anul acesta”.
De aceea, a explicat directoarea Spitalului Elias, „majoritatea spitalelor au rămas fără bani în aceste ultime două luni când toată lumea spera la o rectificare de buget care să aducă acei 20% care nu sunt în plus faţă de bugetul convenit, ci reprezintă completarea bugetului negociat la începutul lunii august pentru a doua parte a anului”.
Chiar şi marile spitale se confruntă cu bugete deficitare, a precizat Doina Dimulescu, mai ales din cauză că „sunt puţini plătitori, chiar dacă unele pensii trebuie să plăteacă CAS, dacă ne gândim la câtă lume este salarizată în România – 4,8 milioane – care ar trebui teoretic să asigure fonduri pentru îngrijirile medicale pentru aproape 20 de milioane de locuitori, la care se mai adaugă şi cei plecaţi în străinătate, care atunci când se întorc în ţară au nevoie de îngrijiri medicale, deşi nu plătesc nici un fel de asigurări”.Cu toate acestea, în opinia directoarei Spitalului Elias, „asigurările private sau complementare care ar mai fi putut aduce câte ceva în mediul sanitar nu există deocamdată”.
Semnal de alarmă: numai 7 spitale din 350 sunt de categoria I
În plus, faptul că numai şapte spitale, printre care şi Elias, din cele 350 din România îndeplinesc condiţiile pentru a fi de categoria I, ar fi, în opinia Doinei Dimulescu „un semnal de alarmă că spitalele noastre sunt departe de a fi ceea ce ar trebui să fie într-o ţară membră a UE”.
Invitata emisiunii „Dezbaterile Rl” a făcut şi o comparaţie cu Ungaria unde, „atât înainte de 1989 cât şi după, o mulţime de oameni din Transilvania şi Banat se duc şi se tratează acolo, unde există spitale foarte performante şi centre universitare absolut remarcabile chiar în oraşe mici, cum ar fi la Szeged, unde ajung să se trateze pacienţi nu numai din România dar şi din Austria. acest model ar merita să fie luat în calcul, fiindcă Ungaria a investit foarte mulţi bani în asistenţa medicală.”
