Un studiu sociologic arată că ardelenii sunt mai puţin dornici să se îndatoreze decât restul românilor.
Imaginea recuperatorilor de credite este cea a portărelului care vine şi strigă „Moromete, dă foncirea!”. Însă lucrurile sunt pe cale să se schimbe, o dată cu prezenţa tot mai activă pe piaţa din România a companiilor multinaţionale care activează în acest domeniu. Aşa ar fi compania poloneză Kruk, prima care a început o campanie de informare, prin intermediul căreia urmăreşte să schimbe imaginea recuperatorilor de credite.
„Ceea ce ne interesează este să obţinem angajamente de plată care să poată fi onorate de către debitori”, spune CEO-ul de la Kruk, Izabela Iacob. Ea spune că a observat şi o serie de diferenţe comportamentale între ardeleni şi restul românilor. „Ardelenii nu sunt atât de dornici să se îndatoreze ca alţii”, afirmă Izabela Iacob. Astfel, în cazul Kruk, din cele 2,5 milioane de lei, cât reprezintă creditele neperformante transferate de bănci către această societate, creditele din Transilvania au o valoare de 0,5 milioane de lei.
Mai mult, valoarea medie a unei creanţe „ardeleneşti” este de 5.075 de lei, în timp ce în Bucureşti valoarea este de 6.700 de lei, iar în Dobrogea, de 6.200 de lei. Izabela Iacob spune că, dacă negociază, debitorii au posibilitatea să plătească rate mult mai mici decât angajamentele iniţiale, pentru că pot primi o dobândă mai mică şi o perioadă mai lungă pentru rambursare.
