Senatorii din comisiile Juridică şi pentru Drepturile Omului au transmis Agenţiei Naţionale de Integritate o listă de întrebări la care conducerea ANI este somată să răspundă în termen de două săptămâni. Scopul este să se demonstreze ineficienţa agenţiei, pentru ca puterile acesteia să fie reduse, spune senatorul Iulian Urban, vicepreşedinte al Comisiei Juridice. În plus, se pregăteşte trecerea Agenţiei sub control parlamentar, astfel încât conducerea ANI să poată fi demisă şi înlocuită cu oameni de paie, adaugă el.
Parlamentarii au amânat ieri pentru 22 noiembrie discutarea rapoartelor de activitate ale ANI şi Consiliului Naţional de Integritate (CNI), pentru că reprezentanţii celor două instituţii nu au fost prezenţi. Reprezentanţii ANI au motivat că, prin lege, Agenţia îşi prezintă rapoartele doar CNI, care le transmite mai departe Parlamentului, astfel că prezenţa lor la Senat nu este justificată, iar cei ai CNI au anunţat că nu pot participa la şedinţa comisiilor reunite din cauza unei deplasări în interes de serviciu. Acest lucru l-a înfuriat pe preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului, Gyorgy Frunda, în opinia căruia „atitudinea conducerii ANI şi CNI nu este numai una de lipsă de respect la adresa Senatului, dar şi un refuz al dialogului privind rapoartele celor două instituţii.” Absenţa conducerii ANI şi CNI la discuţii a fost considerată un lucru „inacceptabil şi anormal” şi de senatorul PSD Adrian Ţuţuianu.
Parlamentarii îşi angajează rudele „pe încredere”
În aceste condiţii, conducerii ANI i-a fost solicitat un „bilanţ”: numărul de sesizări făcute între 2008 şi 2010, câte dintre acestea s-au soldat cu trimiteri în judecată şi câte condamnări există, ce sume au fost confiscate în urma demersurilor ANI. Aceasta, în condiţiile în care multe dosare trenează de ani buni în instanţe, unul din motive fiind numărul mare de amânări obţinute de avocaţii celor implicaţi.
„Sunt date importante pentru senatori, pentru a putea discuta în cunoştinţă de cauză. Există semnale că foarte multe acţiuni sunt de ochii presei sau presiuni. Am cerut date de a ANI care pot demonta aceste informaţii,” spune senatorul liberal Emilian Frâncu.
Nu în ultimul rând, Frunda vrea să ştie pe ce legislaţie se bazează ANI când spune că parlamentarii care şi-au angajat rudele la cabinetele din circumscripţii sunt în conflict de interese. „Distrugerea carierei politice a unui om trebuie prevenită. Eu am solicitat doar să mi se spună în baza cărui text de lege se declară această incompatibilitate, fiindcă eu nu îl ştiu”, a spus senatorul UDMR.
Secretarul Comisiei pentru Drepturile Omului, Sorin Lazăr, explica pentru România liberă că nu vede nici o problemă în faptul că membri ai familiei lucrează pentru parlamentari, pentru că acestea sunt posturi bazate pe încredere. „Nu poţi organiza concurs pentru a determina încrederea,” spune el.
Discuţia vine după ce ANI a anunţat că 13 deputaţi sunt în conflict de interese pentru că şi-au angajat copiii, soţiile sau fraţii la cabinetele parlamentare din teritoriu. În total, beneficiile obţinute de rudele demnitarilor se ridică la 109.000 euro.
Una zice Parlamentul, alta zice Justiţia
Parlamentarii vizaţi de ANI au spus că legislaţia nu le interzice să-şi angajeze membri ai familiei la cabinete, pentru că altfel contractele de muncă ale rudelor nu ar fi fost aprobate de Parlament. Cele 13 cazuri sunt acum la Parchet, iar justiţia trebuie să decidă dacă dreptatea este de partea ANI sau a deputaţilor. Instanţa a decis însă de partea ANI în cazul unor senatori declaraţi incompatibili -Mircea Diaconu, care este şi director de teatru, şi Mircea Cinteză, care are o funcţie de conducere la Spitalul Universitar. „Noi, în 2009, le-am dat certificat de compatibilitate, dar ne-am pripit, pentru că justiţia a decis altceva,” spune Urban.
Senatorul PDL este singurul care a votat împotriva listei de întrebări pentru ANI, iar un alt reprezentant al PDL, Ioan Ruşeţ, s-a abţinut. Alţi nouă senatori au votat pentru tragerea la răspundere a ANI.
Urban avertizează că Frunda intenţionează să amendeze o propunere de modificare a legii ANI a senatorului Emilian Frâncu, astfel încât, dacă raportul de activitate al Agenţiei este respins, conducerea acesteia să fie automat demisă. Frunda a negat însă această afirmaţie.
Un alt risc este aducerea în Senat a amendamentelor propuse de deputatul UDMR Arpad Marton, care lăsau practic Agenţia fără posibilitatea de a controla averile, la o altă propunere de modificare a legii ANI. Frunda a declarat însă că încă nu a făcut nici un amendament la legea aflată acum pe masa comisiilor din Senat. Legea Frâncu prevede că demnitarii care, împreună cu familiile lor, au participaţii mai mici de 5% la societăţile pe acţiuni, nu sunt obligaţi să treacă în declaraţia de interese contractele semnate de aceste societăţi cu statul.
Urban avertizează că astfel de propuneri ar putea trece de Parlament, sub acoperirea votului secret. „ANI are foarte puţini prieteni în Senat”, spune el.
Ministerul Justiţiei: atenţie la raportul CE!
O diminuare a prerogativelor ANI s-ar putea solda cu un raport negativ pe Justiţie din partea Comisiei Europene. De altfel, Ministerul Justiţiei a avertizat ieri că afectarea cadrului legislativ al ANI şi limitarea bunei funcţionări a acesteia „va fi considerată un regres important în contextul MCV, atât în evaluările Comisiei Europene (CE), cât şi în relaţiile bilaterale cu statele membre UE”. Ministerul aminteşte că declararea unor articole din legea ANI drept neconstituţionale a dus la un raport negativ în vara anului trecut şi că oficialii europeni apreciază activitatea Agenţiei.
