„Bugetul UE este în continuare blocat, urmează ca preşedintele Consiliului să vorbească cu liderii de stat şi de guvern având în vedere calea de urmat. În formula actuală, Parlamentul European, eu personal nu voi vota bugetul. Dar PE, prin vocea preşedintelui său, domnul Sassoli, a spus că în formula actuală prezentată de Consiliul European, Parlamentul European nu va vota. Acest lucru înseamnă că vom avea întârzieri. În estimările mele, sunt cel puţin 100.000 de proiecte în toată UE care nu vor putea fi încheiate pe fonduri europene din cauza acestei întârzieri. Din păcate, unele state au devenit foarte egoiste. Ţări ca Austria, Germania, Finlanda, Olanda nici măcar nu sunt dispuse să acopere această pierdere de 13% lăsată de Marea Britanie, darămite să contribuie în plus faţă de bugetul anterior, deşi îşi doresc priorităţi noi, ca pactul ecologic, migraţia, securitatea frontierelor. (…) Deşi există mai multe priorităţi, banii sunt mai puţini şi cred că trebuie găsită o formulă în care să acomodăm noile priorităţi, cu vechile priorităţi”, a declarat Corina Creţu, într-o conferinţă de presă, la Târgu Mureș.
Eurodeputatul a spus că nu este de acord ca din cauza noilor priorităţi să se renunţe la politica de coeziune şi la agricultură, fiindcă bugetul UE, aşa cum este astăzi, nu răspunde cerinţelor Tratatului de funcţionare al UE, care arată foarte clar că orice buget trebuie să contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni.
Creţu a arătat că întrucât discuţiile la Consiliul European de săptămâna trecută au eşuat, există un blocaj între ţările net contributoare şi net beneficiare.
„Sunt două termene care mie nu-mi plac pentru că nu cred că sunt corecte, din punctul meu de vedere nu există ţări net contributoare şi net beneficiare, toate ţările sunt net beneficiare, pentru că, chiar dacă o ţară contribuie mai mult la bugetul Uniunii Europene, are beneficii indirecte prin comerţ, firmele din acele ţări lucrează pe proiectele mari europene din ţările mai puţin dezvoltate. Este regretabil că s-au certat aceste două blocuri ale statelor care spun foarte clar că nu doresc în niciun fel să îşi mărească contribuţia la bugetul Uniunii Europene şi statele care, ca şi România, au nevoie de dezvoltare vitală, de coeziune, de agricultură”, a susţinut Corina Creţu.
Europarlamentarul a precizat că prin neadoptarea bugetului UE în perioada în care România a deţinut Preşedinţia Consiliului, Guvernul de atunci s-a jucat cu soarta ţării noastre pentru următorii 10 ani.
„A fost propunerea Comisiei Europene la care am muncit foarte mult şi pe care am prezentat-o împreună cu fostul meu coleg, comisarul Günther Oettinger, în mai 2018, Parlamentului European şi Consiliului. Am sperat ca acea propunere, potrivit metodei de calcul pentru care m-am luptat, aceea a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, am sperat ca preşedinţia Română a Consiliului să deschidă acele subiecte şi să facă paşi înainte. (…) De altfel, preşedintele Juncker, în decembrie 2018, i-a spus doamnei prim ministru Viorica Dăncilă, că îşi doreşte adoptarea bugetului pe timpul preşedinţiei României pentru că era evident că vor fi întârzieri. (…) În mod evident oportunitatea de aur a României, aceea de deţinerea a preşedinţiei Consiliului a fost pierdută şi cred că în acest fel Guvernul de atunci s-a jucat cu soarta ţării noastre pentru următorii 10 ani. Pentru că dacă ar fi deschis nişte subiecte – nu spun că le-ar fi rezolvat pe toate, dar ar fi rezolvat nişte lucruri, din postura de preşedinte al Consiliului UE ca ţară poţi face mult mai multe”, a susţinut deputatul european.
Corina Creţu a precizat că Preşedinţia României a Consiliului European a fost una de succes în sensul că s-au încheiat 90 de dosare, care nu aveau probleme, „dar toate care aveau probleme nu au fost deschise în mod deliberat, cele legate de buget, cel legat de regimul transportatorilor care ne va exploda în faţă peste câteva săptămâni”.
