Senatorii PSD din Cluj, Alexandru Cordoş şi Sorin Bota, precum şi colegul lor de partid, deputatul Cornel Itu, au anunţat că vor sesiza Curtea de Conturi în legătură cu lucrările de la centura de ocolire a Clujului de pe ruta Vâlcele – Apahida. Ei afirmă că există o serie de neclarităţi legate de preţul lucrării, care a crescut de câteva ori faţă de proiectul iniţial.
Centura este construită de asocierea dintre firmele Diferit şi Vegyeszper. Sorin Bota, care este coordonatorul Departamentului de Transporturi din cadrul PSD, dă de înţeles că îi consideră pe constructori incompetenţi. Însă, în urmă cu câţiva ani, în perioada în care era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Sorin Bota îi lăuda pe aceeaşi constructori, care realizaseră şoseaua spre Zalău, care coboară Meseşul.
Lucrări fără licitaţie
Mai mult, liderii PSD Cluj spun că sunt îngrijoraţi de faptul că şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, Ion Pantelimon, a declarat că au fost lucrări executate fără licitaţie. „Domnul Pantelimon a declarat presei că nu putea să se oprească la capătul unui pod, aşa că a dat lucrări fără licitaţie. Putea să se oprească acolo unde îl opreşte legea!”, a spus preşedintele PSD Cluj-Napoca, fostul subprefect, Mircea Jorj. El mai afirmă că a descoperit că proiectul iniţial al centurii de ocolire a Clujului ar fi fost modificat foarte mult, prin intermediul a circa 600 de dispoziţii de şantier, care au fost date Ion Pantelimon. Curtea de Conturi este condusă de fostul coleg al parlamentarilor PSD, Nicolae Văcăroiu, fost premier şi fost preşedinte al Senatului.
Însă există o serie de angajaţi ai Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri care spun că lucrările reclamate de liderii PSD nu sunt singurele date fără licitaţie. „În judeţul Cluj au mai fost proiecte dată fără o licitaţie. De exemplu, Autostrada Transilvania. Contractul a fost dat fără licitaţie de Guvernul PSD, unde domnul Bota era secretar de stat şi care putem spune că a fost „părintele” contractului cu Bechtel. Deci, dacă vor fi verificate contractele date fără licitaţie, poate că ar fi bine să înceapă cu contractul Autostrăzii, pentru că acolo prejudicial a fost mai mare”, spune unul dintre angajaţii Direcţiei, care refuză să îşi dea numele. „Dacă mă daţi în ziar cu numele, o să fiu primul zburat din Direcţie dacă domnul Bota ajunge din nou secretar de stat”, spune bărbatul.
Sesizare la Inspectoratul de Stat în Construcţii
Liderii PSD Cluj nu se vor limita să sesizeze doar Curtea de Conturi, ci se vor adresa şi Inspectoratului de Stat în Construcţii. Ei spun că lucrările executate la centura de ocolire a Clujului sunt de o calitate necorespunzătoare. Iar lucrurile ar fi mai vizibile în locul în care centura încă nu a fost terminată, iar circulaţia rutieră este realizată, temporar, pe fostul drum de acces al utilajelor, care a fost asfaltat şi care a devenit o bretea temporară de ocolire a centurii. „Toată zona unde încă nu a fost definitivată centura este plină de fracturi şi de fisuri. Practic, toată zona are tendinţa de a veni în jos din cauza defrişărilor”, a spus Mircea Jorj. Centura a fost deschisă acum o săptămână traficului rutier, însă ultimul tronson va fi gata abia anul viitor, în iunie. Porţiunea care nu este finalizată a fost afectată de alunecări repetate de teren, iar acolo a fost realizată breteaua de ocolire sau, cum au botezat-o, în glumă, localnicii, „centura la centură”.
Ion Pantelimon nu a răspuns la telefon pentru a răspunde acuzaţiilor formulate de liderii PSD.
Cât costă, de fapt, centura?
Preţul centurii rutiere de ocolire a Clujului Vâlcele – Apahida a ajuns la 658,82 milioane de lei. Anunţul a fost făcut de deputatul independent de Cluj, Mircia Giurgiu, care a primit un document oficial în acest sens de la Ministerul Transporturilor. Centura ar fi trebuit, iniţial, să coste doar 68 de milioane de euro. Însă, cu toate că încă nu este gata, déjà, preţul ei este mai mult decât dublu.
Izolaţi de lipsa a cinci metri de asfalt
Toate cele 50 de familii care locuiesc în satul Sărădiş din comuna Feleacu au semnat o petiţie, prin care cer autorităţilor să aprobe înfiinţarea unei bretele care să lege drumul din satul lor de centura de ocolire a Clujului Vâlcele – Apahida. Până acum, reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri au evitat să aprobe înfiinţarea unei astfel de intrări, cu toate că nu este vorba decât de construirea unei căi de acces lungă de cinci metri!
Sătenii din Sărădiş spun că primarul din Feleacu, Nicolae Balea, le-a oferit o soluţie de mântuială. El le-a spus oamenilor că Primăria va pune într-o rigolă un tub de beton peste care vor putea trece maşinilor şi va pune pietriş pe drumul de acces. Localnicii sunt nemulţumiţi şi spun că vor să primească o cale de acces care să fie perfect în regulă.
În lipsa acestei căi de acces, sătenii din Sărădiş ar trebui să ocolească 13 kilometri, prin satul Gheorgheni, ori opt kilometri, prin Feleacu, pentru a putea ajunge în Cluj. Iarna, maşinile care trec din Sărădiş prin Feleacu sunt oprite din cauza instalaţiei de teleschi din Feleacu. Iar şoferii care doresc să treacă trebuie să apese o sonerie şi să aştepte până când cineva binevoieşte să oprească instalaţia.
Interpelare pentru Sărădiş
Deputatul independent Mircia Giurgiu, care s-a întâlnit cu sătenii din Sărădiş, spune că a adresat o interpelare ministrului Transporturilor, Anca Boagiu. El speră ca, prin acest demers, să îi convingă pe reprezentanţii ministerului să aprobe înfiinţarea acestei căi de acces.
