30.6 C
București
sâmbătă, 28 septembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCare salarii au crescut în criză şi cu cât

Care salarii au crescut în criză şi cu cât

„În perioada de creştere economică 2006-2008, majorările salariale efectiv realizate au fost mai mari decât se prevedea la începutul anului sau cu un an în urmă şi au fost cu 5-10 procente peste rata inflaţiei. În 2009-2011, nu avem creşteri de salarii reale, în majoritatea cazurilor acestea au crescut cel mult cu nivelul inflaţiei”, a menţionat ieri Nicoleta Dumitru, senior consultant al companiei de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers (PwC), una dintre principalele concluzii ale studiului Paywell 2011 realizat de această firmă.

Vârful „bunăstării”a fost atins în 2007 când inflaţia a fost de 4,3% iar creşterea salarială a celor 122.000 de salariaţi incluşi în cercetare a fost de 15%.
Studiul a cuprins 152 de companii, din care 80% aveau capital străin, 50% o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, 75% sediul central în Bucureşti, fiind vorba, în concluzie, deci de multinaţionale.
Ca regulă, până la declanşarea crizei în 2008, creşterile salariale efective au fost peste nivelurile planificate la începutul anului respectiv, evoluţia după 2008 fiind inversă.

Salariul în Bucureşti, cu 40% peste cel din provincie

Salariul mediu brut în cadrul companiilor private din Bucureşti este 4.051 de lei pe lună, cu circa 40% mai mare faţă de cel din provincie, pe fondul diferenţelor dintre pachetele de beneficii acordate angajaţilor, potrivit studiului Paywell realizat de PwC România. „Nivelul salarial mediu brut în România este de 2.878 de lei pe lună, în Bucureşti de 4.051 de lei pe lună, iar în afara Capitalei ajunge la 2.487 de lei lunar. Jumătate din diferenţa de 40% dintre Bucureşti şi restul ţării este dată de nivelul real al pachetelor de beneficii”, spune Nicoleta Dumitru.

Angajatul, la fel de rentabil ca la vecini

Rentabilitatea pentru un angajator a unui angajat român a scăzut până a ajuns comparabilă cu media ţărilor regiunii, arată un alt studiu publicat tot ieri de PwC, anume Saratoga 2011.
Nivelul maxim al rentabilităţii a fost atins în 2009, acesta fiind de 1,53. Anul trecut indicatorul rentabilităţii a scăzut până la 1,34, valoare apropiată de cea a Europei Centrale şi de Est (1,36), în timp ce valoarea acestuia în Europa de vest a fost de 1,17. Indicatorul se calculează ca raportul între profitul brut al unei firme însumat cu costurile salariale ale acesteia şi costurile salariale. Ce depăşeşte valoarea unitară reprezintă deci profitul brut al unei companii raportat la costurile sale salariale.
„Această evoluţie nu înseamnă că românii sunt mai puţin productivi. Scăderea rentabilităţii a avut ca motiv creşterea uşoară a numărului de angajaţi şi scăderii veniturilor companiilor”, afirmă Peter de Ruiter, partener PwC România. Costurile cu forţa de muncă raportate la costurile totale ale companiilor au crescut cu 10%, de la 9,26% în 2009, la 10,13% anul trecut. Acestea se menţin în continuare scăzute în comparaţie cu cele din Europa de Vest.

„În actualul context economic, cele mai multe companii din România s-au confruntat cu o deteriorare a rezultatelor financiare. La aceasta s-a adăugat şi o uşoară majorare a costurilor cu forţa de muncă, pe măsură ce multe dintre companii au abandonat practicile de muncă neplătită sau de angajare cu normă redusă, care au fost utilizate pe scară largă în perioada de apogeu a crizei. Prin urmare, rentabilitatea medie a capitalului uman din România a scăzut în mod semnificatviv în 2010”, a explicat de Ruiter. În opinia sa, scăderea rentabilităţii este un semn de îngrijorare cu privire la competitivitatea României.

Alte concluzii PwC

-Costul recrutării pe angajat a scăzut în 2010 de la 500 de euro la 250 de euro.
– Trei sferturi din angajaţi au plecat din firma lor în 2010 prin demisie, ponderea fiind 50% în 2009.
-Rata absenteismului este de 1,4%, aproape de media europeană de 1,36%.
-Rata angajării din afara organizaţiei a crescut de la 6,7% în 2009 la 14,1% anul trecut.
-Cele mai mari salarii sunt plătite în firmele cu cifră de afaceri mai mică de 50 milioane euro şi cu mai puţin de 500 de angajaţi.

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite

Creșterile de taxe din Ucraina, esențiale pentru finanțarea apărării în fața invaziei ruse

Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marcenko, a declarat vineri că majorările fiscale discutate în Parlamentul de la Kiev sunt cruciale pentru sprijinirea eforturilor Ucrainei...

Norvegia renunță la acordarea automată a azilului pentru refugiații ucraineni

Guvernul Norvegiei a anunțat vineri că încetează de îndată politica de acordare automată a azilului pentru refugiații ucraineni, marcând o schimbare semnificativă în abordarea...

Mircea Geoană ia apărarea jurnaliștilor americani și celui român anchetați de Rusia

Libertatea de exprimare nu este doar un drept, ci şi o responsabilitate, afirmă Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidenţiale. El condamnă "cu toată fermitatea"...
Ultima oră
Pe aceeași temă