În urmă cu patru luni, Agenţia Internaţională a Energiei a luat o decizie istorică, reducând preţul petrolului. Începând din acel moment, perspectivele financiare s-au înrăutăţit considerabil, iar o parte din petrolul libian a revenit pe piaţă. Însă preţurile au rămas aceleaşi: 100 de dolari barilul de petrol Brent, se arată într-un articol din The Telegraph.
Eliberarea a 60 de milioane de barili din rezervele de petrol a fost menită să atenueze preţul ridicat, de 113 dolari barilul, cauzat de teama pierderii petrolului libian şi a îngrijorării că Primăvara Arabă s-ar putea extinde şi în alte state producătoare de petrol.
Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) nu a făcut un secret din faptul că existau îngrijorări conform cărora un preţ mai mic de 100 de dolari barilul nu putea fi susţinut şi ar fi dăunat profund economiei globale.
Începând de atunci, situaţia financiară s-a înrăutăţit şi aproximativ 430.000 de barili de petrol din Libia s-au întors pe piaţă. Cu toate acestea, preţul, deşi volatil, s-a menţinut cu încăpăţânare peste nivelul de 100 de dolari. Iar luni, preţul petrolului brut a ajuns la nivelul de 113 dolari barilul, atât cât s-a înregistrat înainte de accesarea rezervelor de urgenţă.
Datele privind speculaţiile din industria petrolului au arătat că foarte mulţi brokeri mizează pe creşterea preţurilor. La sfârşitul săptămânii trecute, datele provenite de la CFTC (o Comisie de transzacţionare a cotaţiilor la termen pentru produsele de bază care reglementează pieţele de materii prime din Statele Unite) au arătat creşterea preţului petrolului pe termen lung.
Dintr-un punct de vedere macro, sprijinirea pieţei petrolului nu pare să mai aibă sens, dat fiind numărul predicţiilor conform cărora lumea se află în pragul unei noi crize economice cauzată de situaţia economică din zona euro.
Din America şi până în Europa, statele se confruntă cu datoriile suverane. Şi nici măcar China, unde cererea de petrol a înregistrat cel mai mic nivel în acest an, nu este imună.
Nu există nici o îndoială că ritmul de consum a încetinit. OPEC, cartelul producătorilor de petrol, AIE, Agenţia Internaţională a Energiei, precum şi numeroase alte companii au declarat că încetinirea ritmului economic a afectat profund cererea de petrol la nivel mondial.
Acest lucru duce la clarificarea motivelor pentru care preţul petrolului a rămas ridicat. Conform companiei de servicii financiare Merrill Lynch, vinovate pentru această situaţie sunt, pe lângă scăderea producţiei din Libia, întreţinerea precară a sistemelor din Marea Nordului şi atacurile la conducte din Nigeria.
Analiştii se referă la „un lanţ de şocuri care au afectat Libia, Marea Nordului şi Nigeria. Unele pierderi recente ar putea fi recuperate în următoarele luni, însă doar o dublă recesiune ar putea înlătura încordarea pe termen mediu din interiorul pieţelor petrolului„.
Angola, care a intrat recent în cadrul OPEC, a fost departe de a ajunge la nivelul producţiei de 1,85 milioane de barili de anul trecut, având probleme tehnice în anumite domenii, iar Adam Smith de la Deutsche Bank a menţionat „creşterea producţiei într-un ritm mult mai lent decât era de aşteptat şi pierderi neprevăzute” în cazul membrilor OPEC.
Imaginea este similară în SUA, unde stocurile de ţiţei sunt foarte scăzute. Acest lucru s-a dovedit a fi cauzat de scăderea importurilor, şi nu de creşterea consumului.
În timp ce aprovizionarea constituie o problemă, un singur lucru va cauza prăbuşirea preţurilor: o cerere şi mai mică pe fondul unei noi crize economice mondiale. Se pare că piaţa încă nu ia în considerare acest aspect.
Commerzbank, de exemplu, a declarat: „Unul dintre motivele pentru care preţul petrolului se menţine ridicat este pachetul de măsuri care poate rezolva criza datoriilor din Uniunea Europeană şi care va fi aprobat miercuri. Încă există un mare potenţial de dezamagire dacă marea încercare nu va avea succes”. Cu alte cuvinte, piaţa petrolului aşteaptă o soluţie pentru rezolvarea crizei din zona euro.
Ole Hanson, strateg la Saxo Bank, a declarat că piaţa se află la răscruce, putând să alunece spre oricare dintre cele două căi. El a spus: „WTI şi Brent Crude au atins, însă nu au reuşit să treacă de nivelurile de rezistenţă, ceea ce indică faptul că ne putem aştepta la o perioadă prelungită de tensiune financiară în timp ce căutăm indicii despre situaţia cererii viitoare”.
În acest moment, scăderea preţului petrolului va avea loc doar pe fondul unei noi crize economice mondiale. Însă nimeni nu-şi doreşte o nouă recesiune.
