Anul acesta la festivalul de la Namur din Belgia, România a fost omniprezentă. De la cele două jurii, cel de scurtmetraje din care a făcut parte Ozana Oancea (protagonista din „Felicia înainte de toate”) şi până la Andreea Mihalcea, o studentă în anul I, care a fost selecţionată printr-un concurs organizat de fratele bucureştean al acestui Festival: Next-ul.
În competiţie, au fost două avanpremiere româneşti la momentul acela. Prima, „Din dragoste cu cele mai bune intenţii” cu un Bogdan Dumitrache absolut remarcabil în rolul principal, doar că a mai existat un film care semăna, într-o oarecare măsură, cu povestea băiatului preaiubitor „Fiu unic” al belgianului Miel Van Hoogenbemt. La scurtmetraje, „Skin”, „Fotografia” şi formidabilul „Categoria grea” a Oliviei Căciuleanu, la mediumetraj „Apele tac”, iar din diasporă, să-i zicem, Radu Mihăileanu cu titlul de la Cannes „La Source Des Femmes” şi Alexandra Maria Lara „Quartier Lointain” (pe care-l puteţi vedea în săptămâna franceză de la Cinema Studio, ca de altfel şi „My Little Princess”, autobiograficul girat de Eva Ionesco şi interpretat de o prezenţă fermecătoare, la Bucureşti, anul trecut, Isabelle Huppert.
Am lăsat voit la urmă ce-i mai bun: „Crulic – Drumul spre dincolo”, un lung metraj de animaţie, i-aş putea spune chiar o docudramă, semnat cu migală şi talent de Anca Damian, împreună cu o echipă de desenatori şi o voce absolut senzaţională, a unui Vlad Ivanov în dulcele grai moldovenesc, pe care îl înnobilează cu timbrul şi harul său. Despre Claudiu Crulic cu siguranţă că aţi aflat acum ceva vreme la ştiri. Era un băiat de 33 de ani, aflat în Polonia, în închisoare, unde face o grevă a foamei spre a-şi demonstra nevinovăţia. Puse cap la cap datele adunate şi verificate, cu mare grijă, de regizoare şi scenaristă totodată, demonstrează o nedreptate strigătoare la cer, care face ca spectatorul să trăiască şi mai intens drama acestui conaţional. Ingeniozitatea cu care a reconstruit autoarea scurta existenţă a moldoveanului este absolut de invidiat, artistic vorbind. Fiecare detaliu este transformat într-o creaţie în sine, care ar merita analizată, aproape cadru cu cadru.
Din echipa animatorilor, în afară de Dan Panaitescu, Raluca Popa, Dragoş Ştefan şi Tuliu Oltean face parte şi Roxana Bentu, cea care a câştigat, prin votul publicului, premiul pentru „Growing”, singurul scurtmetraj animat românesc din cadrul Festivalului Anonimul. De remarcat şi prezenţa unui editor cu mare prestanţă: Cătălin Cristuţiu, cel pe care l-am descoperit acum câţiva ani, odată cu „California Dreamin” (Nesfârşit) al foarte regretatului Cristian Nemescu. Pelicula este totodată şi o anchetă, o investigaţie cinematografico-jurnalistică, ceea ce îi dă şi mai multă greutate. În mod cu totul surprinzător, şi de admirat este faptul că polonezii sunt co-producători în această, evidentă, bâlbă a justiţiei locale. Finalul în sine este de o obiectivitate impecabilă. Pornind de la jurnalele de actualităţi, se pomeneşte de tăcerea iniţială a ministrului nostru de externe, după ce s-a demonstrat clar că o parte din vină o purta consulul României la Varşovia. La scurtă vreme, Adrian Cioroianu îşi dă demisia de onoare, lucru atât de rar în istoria noastră recentă, lăsându-ne cu imaginea unei ţări cu adevărat europene, care ştie să-şi asume, în cele din urmă (din păcate postmortem) soarta cetăţenilor săi.
„Crulic” a deschis cu sala plină ediţia a 6-a a Festivalului Anim’Est urmându-i la un an „Iluzionistului”, cel răsplătit cu un César, nominalizat la Oscar, la BAFTA, la Grammy… O nobilă companie bine meritată. Chiar dacă Namur care rimează aproape cu amour (cinematografic), l-a ignorat la premii, l-a onorat selecţionându-l !
Participarea la Namur s-a făcut şi cu sprijinul TAROM.
CRULIC – DRUMUL SPRE DINCOLO
5 stele din 5
România, Polonia, 2011, 1h 13min.
Regia: Anca Damian.
Cu: Vlad Ivanov, Jamie Sives.
Distribuit Independenţa Film
