3.5 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăInvestigații România Liberă2012 - pe ce autostrăzi se va tăia panglica?

2012 – pe ce autostrăzi se va tăia panglica?

Românii se vor bucura la finele lui 2012 de aproximativ 1.050 de kilometri de autostradă, promitea în 2008 actualul Guvern în cadrul programului său de guvernare, capitolul infrastructură de transport. Pe lângă cei o mie de kilometri terminaţi, alte sute urmau să intre în execuţie în nordul, estul şi sud-vestul ţării,  autostrăzile urmând să împânzească ţara. Cu un an înainte de termenul-limită 2012, şanse reale de terminare au doar vreo 245 kilometri. O parte din proiectele a căror începere a fost anunţată pentru perioada 2009-2012 fie au fost date uitării, fie au fost anulate.

 

Ce se promitea în 2008?

Unul dintre obiectivele platformei politice era „finalizarea coridorului IV paneuropean Nădlac -Constanţa (total 855 km) la nivel de autostradă până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km), ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014″, se arăta în documentul programatic.

Din cei 735 kilometri, pot fi terminaţi la termen cel mult 32 de kilometri între Arad şi Timişoara, 12 kilometri pe centura Arad şi alţi 70 de kilometri între Cernavodă şi Constanţa (fiind inclusă aici centura acestui oraş), adică un total de 114 kilometri de autostradă. Începute abia în această vară, lucrările la tronsonul de 20 de kilometri dintre Cernavodă şi Medgidia ar putea însă să nu fie încheiate. Dacă adăugăm 17 kilometri din centura Sibiu deschişi circulaţiei în  decembrie 2010, rezultă că pe coridorul IV vor fi fost deschişi circulaţiei, între 2009 şi 2012, 131 kilometri, adică 17% din ce s-a promis.

Autostrada Transilvania trebuia să ajungă la jumătate

Tot la finele anului viitor urma să fie definitivată, într-adevăr doar pe jumătate (se promitea), autostrada Transilvania. „Finalizarea porţiunii între Borş şi Târgu Mureş (254 km), din autostrada Transilvania (total 415 km)”, arăta platforma de guvernare. Porţiunea dintre Târgu Mureş şi Braşov (161 km) urma să fie terminată în perioada 2013-2014. Din ce şi-a propus atunci Guvernul au fost realizaţi doar 54 kilometri între Turda şi Gilău, iar Bechtel va termina porţiunea de 64 kilometri dintre Suplacu de Barcău şi Borş de abia în 2013.

În concluzie, pe autostrada Transilvania stadiul de îndeplinire a promisiunilor va fi de 21%.

Ploieşti-Comarnic, tronsonului uitat

În 2008 Guvernul susţinea că doreşte să construiască 110 kilometri de autostradă între Bucureşti şi Comarnic până în 2012, alţi 56 kilometri între Comarnic şi Braşov urmând să fie gata în 2014. Proiectul autostrăzii dintre Ploieşti şi Comarnic a fost uitat şi a rămas valabil doar cel al construirii a 60 de kilometri de autostradă între Bucureşti şi Ploieşti. Oficialii Ministerului Transporturilor acceptă că odată şi odată va trebui construită şi o autostradă între Ploieşti şi Comarnic, dar nimeni nu poate spune când. Distanţa Bucureşti-Ploieşti e singura cu şanse de deschidere anul viitor, deci gradul de îndeplinire a promisiunilor în acest caz este de 50%. Legătura A1-A2 urma să se facă până în 2012 prin nordul Bucureştiului printr-o centură-autostradă, porţiu­nea sudică urmând să fie gata în 2014. Nimic în aceasta nu s-a făcut, deci stadiul îndeplinirii promisiunilor e 0%.

Proiectele moarte în faşă

Alte proiecte fie au murit în faşă, fie nici măcar nu au început. Până în 2012 urmau să demareze lucrările la autostrăzile Ploieşti-Buzău-Focşani, Tg. Mureş-Iaşi, Bucureşti-Ale­xan­dra-Craiova, Lugoj-Orşova-Craiova-Calafat. Ministerul Transporturilor a renunţat la construirea autostrăzii dintre Capitală şi Oltenia, proiect susţinut de fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, şi la cel al autostrăzii dintre Banat şi viitorul pod Calafat-Vidin spre Bulgaria.

 

Citeşte şi câţi kilometri de autostradă a construit Ungaria în jurul Budapestei în ultimii trei ani.

 

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite

YouTube, blocat de facto în Rusia: Traficul platformei s-a prăbușit cu 80%

Experții în securitate cibernetică consideră că această strategie reprezintă o formă treptată de cenzură Autoritățile ruse au început o blocare de facto a platformei YouTube,...
Ultima oră
Pe aceeași temă