Băncile europene se aşteaptă ca liderii UE să le determine să-şi majoreze capitalul în cadrul unui plan franco-german de rezolvare a crizei datoriilor de stat din zona euro, după ce guvernele din Belgia şi Franţa au intervenit pentru salvarea grupului financiar Dexia, transmite Reuters, citată de Mediafax.
Dexia a acceptat luni naţionalizarea diviziei bancare din Belgia pentru a primi 4 miliarde euro de la guvernul belgian şi pentru a avea acces la garanţii de stat de 90 miliarde euro pentru finanţarea atrasă în următorii zece ani.
Salvarea Dexia creşte presiunile din sistemul bancar, guvernele din zona euro fiind îndemnate să consolideze băncile în contextul posibilelor şocuri care ar putea fi generate de accentuarea crizei datoriilor de stat din zona euro şi de frânarea creşterii economice globale.
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că vor pregăti, până la summit-ul G20 din 3-4 noiembrie de la Cannes, un plan de rezolvare a crizei şi de recapitalizare a băncilor, fără a oferi alte detalii.
„Ne aşteptăm ca UE să ceară un nivel minim al capitalului Tier 1 în anumite condiţii de stres, dar şi să crească rata capitalului de rang întâi în condiţii normale. Băncile vor fi nevoite să ajungă la aceste niveluri într-o perioadă scurtă de timp”, a declarat o sursă din industria bancară germană.
Băncile nu sunt implicate încă în negocieri cu guvernele privind rezervele de capital, însă analizează deja ce opţiuni ar avea dacă ar fi nevoite să acţioneze urgent, au afirmat mai mulţi bancheri.
De asemenea, instituţiile de credit sunt îngrijorate în privinţa volumului de capital pe care ar trebui să-l atragă în urma deciziilor liderilor europeni, după ce mulţi obsevatori au cerut UE să urmeze aceeaşi abordare „tip bazooka” a fostului secretar general al Trezoreriei SUA Hank Paulson, care a obligat băncile să-şi majoreze capitalul.
Premierul britanic David Cameron se numără printre cei care le-a transmis liderilor din zona euro să adopte o astfel de soluţie.
„În cazul în care capitalul are vreo şansă să stabilizeze băncile, va fi nevoie de majorări mari. Am începe de la cele 200 miliarde euro estimate de Fondul Monetar Internaţional. Astfel, guvernele din zona euro ar putea ajunge să controleze 40% din sectorul bancar, dacă o astfel de sumă ar veni de la stat”, comentează analistul UBS Alastair Ryan.
Băncile europene se confruntă cu deteriorarea semnificativă a accesului la piaţa de credit, situaţie care va continua să le afecteze profiturile, notează analistul Huw van Steenis al Morgan Stanley.
Banca Centrală Europeană a extins săptămâna trecută schemele de lichiditate pentru bănci, dar ar putea fi nevoită să prelungească pentru trei-cinci ani programele de sprijin pentru a acoperi volumul de împrumuturi interbancare care trebuie refinanţat în perioada 2012-2014, de 1.700 miliarde euro, a adăugat el.
Orice iniţiativă va fi întârziată însă de divergenţele de la vârful UE privind modul în care statele zonei euro ar putea finanţa o recapitalizare coordonată a băncilor.
Franţa vrea să acceseze Fondul European de Stabilitate Financiară, care dispune de 440 miliarde euro, în timp ce Germania vrea ca acest mecanism să fie unul folosit numai în situaţii de urgenţă, după ce toate celelalte variante vor fi eşuat.
Între timp, China a folosit luni fondul suveran al guvernului pentru a cumpăra acţiuni bancare pe piaţa secundară, venind astfel în sprijinul sectorului financiar.
Totodată, băncile europene par reticente să apeleze la investitorii privaţi, deoarece preţurile scăzute ale acţiunilor ar genera diluări semnificative ale participaţiilor acţionarilor care nu vor dori să ia parte la majorările de captial. La rândul lor, investitorii privaţi nu se grăbesc să ajute băncile în timp ce criza datoriilor de stat nu a fost încă rezolvată.
Băncile franceze sunt considerate cele mai vulnerabile la criza datoriilor de stat din zona euro, iar BNP Paribas şi Societe Generale ar putea accepta infuzii de capital în cadrul unei scheme mai mari de sprijin pentru sistemul bancar, potrivit informaţiilor apărute în weekend în presa internaţională.
Oficial, instituţiile de credit din Franţa neagă că au nevoie de capital suplimentar şi susţin că zvonurile din piaţă sunt determinate de situaţia dificilă în care se găsesc unele ţări din zona euro, şi nu de fragilitatea băncilor.
Marile bănci din Italia, Spania, Portugalia şi Germania sunt de asemenea considerate candidate la recapitalizare.
Deutsche Bank se opune unei recapitalizări generalizate, cerând abordarea problemei de la caz la caz.
