România aplică pentru prima dată standardele Eurostat în recensământul populaţiei. Ca atare, întrebările vor fi mai multe pentru că domenii ca migraţia, sănătatea, educaţia şi munca nu vor mai fi tratate expeditiv, aşa cum s-a întâmplat până acum. O altă statistică importantă va fi cea referitoare la numărul de cetăţeni de altă etnie, cum sunt ţiganii şi maghiarii.
Mai multe întrebări pentru populaţie, o nouă metodologie de organizare şi colectarea primelor date statistice despre migraţia temporară sunt principalele nou-tăţi la recensământul care urmează să înceapă peste mai puţin de trei săptămâni.
Anul acesta lucrurile vor fi diferite faţă de anii trecuţi, pentru că e prima dată când se vor respecta criteriile europene, iar informaţiile vor fi folosite la stabilirea politicilor la nivel de UE. „Avem un nou regulament internaţional respectat de toate ţările din UE, iar metodologia de sectorizare a teritoriului este diferită de ceilalţi ani, la fel ca şi structura întrebărilor cuprinse în formulare. La fostele recensăminte, probleme ca sănătatea, educaţia, condiţiile de locuit erau tratate mult mai sumar, iar acum sunt mai detaliate”, a declarat Virgil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică. Unele întrebări sunt aceleaşi în toate ţările UE, pe când altele ţin cont de specificul naţional. De exemplu, la noi, unde există o migraţie temporară destul de mare, sunt mai multe întrebări din acest domeniu.
Primele informaţii statistice despre migraţie
Recensământul din acest an este important pentru că în urma lui vor fi colectate primele date statistice privind migraţia temporară, adică vor fi luaţi în calcul cei care pleacă pentru o anumită perioadă de timp să lucreze în străinătate. „Până acum nu existau statistici în acest domeniu, ci doar despre migraţia definitivă. Fluxul de persoane care pleacă la muncă în ţări ca Spania şi Italia nu apare în statistică”, a declarat Vladimir Alexandrescu, director de comunicare la INS. El a explicat că la nivel de UE s-a decis ca recensămintele să aibă loc în aceeaşi perioadă în toate ţările pentru a se face o evaluare cât mai aproape de realitate şi o comparaţie între state.
O altă statistică importantă va fi cea referitoare la numărul de cetăţeni de altă etnie, cum sunt ţiganii şi maghiarii. Reprezentanţii celor două etnii au dus campanii de informare în rândul cetăţenilor şi i-au sfătuit să-şi declare fără reţineri apartenenţa. Vladimir Alexandrescu a explicat că e vorba despre o obligaţie a statului român de a declara romii, lucru necesar la stabiliarea strategiilor europene de integrare a lor şi de alocare a fondurilor necesare care vor ajunge la 17,5 miliarde de euro în următorii doi ani.
Cui folosesc informaţiile?
În principiu, datele culese în urma recensământului ar trebui folosite la realizarea politicilor publice, însă în realitate nu se întâmplă aşa întotdeauna. „Nu cred că ei vor folosi datele de la recensământ, cum nu le-au folosit nici în trecut. Deciziile se iau din burtă, politicile le fac cei din conducerile partidelor, fără studii de fezabilitate şi informaţii statistice”, este de părere Adrian Moraru, director la Institutul de Politici Publice.
La fel de pesimist este şi sociologul Alfred Bulai care crede că informaţiile sunt utile specialiştilor şi că, în cel mai bun caz, vor fi folosite ca argumente post-factum pentru a justifica deciziile luate. „Politicienii din România nu s-au omorât, decât cu puţine excepţii, să folosească date statistice. La nivel de UE, ele vor fi folosite într-o măsură mai mare”, spune Bulai. Pentru a fi utilizate la elaborarea politicilor publice, ar trebui să existe şi voinţă, crede sociologul Mircea Kivu, care oferă ca exemplu problemele demografice, care sunt cunoscute din statistici, dar nimeni nu a luat nici o măsură pentru a le rezolva.