Profitând de o propunere pentru modificarea Legii ANI, deputatul UDMR Arpad Marton vrea să elimine articolele care îi lasă pe inspectorii de integritate să afle informaţii despre averile demnitarilor şi să-i sancţioneze.
Deputatul a profitat de propunerea colegului lor Tudor Ciuhodaru de a introduce în legea ANI obligativitatea depunerii declaraţiilor de studii, alături de cele de avere şi de interese, pentru a aduce amendamente care „echivalează cu desfiinţarea Agenţiei”, în opinia secretarului general al ANI, Horia Georgescu. Arpad Marton propune eliminarea articolului care prevede ca toţi candidaţii la funcţii publice (preşedinte, parlamentar, eurodeputat, primar, consilier local sau judeţean) să-şi depună declaraţiile de avere şi de interese.
Fără acces la informaţii
De asemenea, articolul care permite ANI să ceară instiuţiilor sau firmelor informaţii despre veniturile sau participaţiile demnitarilor la firme este eliminat. În viziunea lui Marton, demnitarii găsiţi în situaţie de incompatibilitate nu trebuie să aibă interdicţie de a ocupa funcţii publice în următorii trei ani, aşa cum prevede forma actuală a legii, şi nici ca persoanele ale căror declaraţii nu sunt în concordanţă cu averea reală să fie considerate incompatibile. Dacă iniţiativa deputatului va fi adoptată, atunci inspectorii de integritate nu ar mai avea nici dreptul să ceară o expertiză extrajudiciară, în cazul în care au indicii privind diferenţe semnificative ale averii persoanelor cercetate. Rapoartele de evaluare trimise organelor fiscale, celor de urmărire penală şi comisiei de cercetare a averilor ar urma să fie doar „evaluate cu precădere de aceste instituţii”, fără a se vorbi de măsuri, în forma propusă de Marton.
Declaraţiile de avere, la secret
Mai mult, Marton propune ca demnitarii care nu îşi depun la timp declaraţiile de avere sau nu le completează conform legii să nu mai fie sancţionaţi. Tot pentru a-i proteja pe aleşi şi funcţionari publici, deputatul elimină din legea ANI prevederea conform căreia declaraţiile de avere şi de interese se postează pe site-ul Agenţiei. În prezent, baza de date a ANI, care conţine peste 2,5 milioane de declaraţii, poate fi accesată de oricine.
Marton: Am vrut să scot articolele neconstituţionale
Deputatul Arpad Marton şi-a justificat amendamentele aduse la propunerea lui Ciuhodaru spunând că a propus eliminarea articolelor declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională. „Aceste articole au fost repuse în lege pe uşa din dos, dar ele rămân tot neconstituţionale. Orice act pe care îl face această agenţie poate fi contestat din acest motiv,” a spus Marton. În opinia sa, ANI îşi poate desfăşura în continuare activitatea de studiere a declaraţiilor de avere şi sesizare a organelor competente, atunci când găseşte probleme. „ANI nu face parte din puterea judecătorească, iar inspectorii nu sunt jurişti şi pot greşi,” a mai spus el. Cât despre obligativitatea candidaţilor de a depune declaraţii de avere, Marton spune că aceasta este „cea mai ridicolă prevedere” a legii ANI. „Această lege este aplicată persoanelor care au obţinut demnitatea publică şi nu celor care urmează să o obţină”, spune el.
ANI: Un semnal negativ pentru UE
Secretarul general al Agenţiei, Horia Georgescu, spune însă că modificările propuse de Marton „echivalează cu desfiinţarea ANI. Practic, nu vom mai putea solicita nici un fel de documente, sancţiunile complementare pentru conflict de interese, incompatibilităţi şi confiscări, iar declaraţiile de avere nu mai sunt publice.” Cât despre motivul neconstituţionalităţii invocat de Marton, Georgescu spune că „problema e lipsită de fond, nu poţi vorbi despre ceva ce nu există, e dincolo de orice logică”. Indiferent ce soartă va avea legea ANI, „semnalul negativ e deja dat”, mai spune secretarul general al ANI, în condiţiile în care încercările anterioare de restrângere a competenţelor Agenţiei au fost criticate de Uniunea Europeană.
La sfârşitul lunii trecute, Georgescu, avertiza că legea de funcţionare a Agenţiei „este în pericol”, după ce în Parlament au fost depuse trei proiecte prin care se doreşte aducerea unor modificări, iar unii parlamentari fac presiuni asupra inspectorilor de integritate, prin declaraţii agresive.
Recent, doi deputaţi UDMR investigaţi de ANI, Andras Mate şi Petru Lakatos, au trimis Agenţiei o serie de scrisori dure, în care au acuzat inspectorii de calomnie şi rea-credinţă şi le-au cerut să justifice sumele cheltuite cu anchetarea lor. Lakatos este, de altfel, parlamentarul care a cerut micşorarea bugetului ANI.
De altfel, UDMR a încercat de mai multe ori să restrângă competenţele ANI. În 2010, senatorul Gyorgy Frunda a adus o serie de amendamente care lăsau ANI fără prerogative, dar legea a fost salvată la Camera Deputaţilor. În 2006, tot prin Marton, UDMR a propus amendamente prin care atribuţiile ANI să fie reduse.
Anchete în urma investigaţiilor ANI
Chiar dacă investigaţiile durează mult şi rapoartele sunt contestate în justiţie, câteva anchete răsunătoare au fost declanşate în urma investigaţiilor Agenţiei. Una dintre acestea este dosarul „Mătuşa Tamara” în care este investigat fostul premier Adrian Năstase, care şi-a justificat averea printr-o moştenire. În iulie 2011, la şase ani după primele cercetări, Curtea Supremă a decis confiscarea a aproape un milion de euro din conturile fostului lider PSD Dan Ioan Popescu, deoarece acesta nu a putut proba provenienţa licită a banilor. Tot un caz de confiscare este cel al medicului Şerban Brădişteanu, unde ANI a descoperit o diferenţă de patru milioane de euro între averea declarată şi cea reală. Comisia de Cercetare a Averilor a admis însă o excepţie de prescriere în acest caz.
