Arheologii ardeleni au descoperit, recent, că un artefact scos la iveală dintre vestigiile clădirii comandamentului castrului Legunii a- XIII-a Gemina, aflată pe teritoriul oraşului Apulum, Alba Iulia de azi, vorbeşte despre neînţelegerile politice destul de sângeroase dintre doi fraţi, aflaţi amândoi la cârma Imperiului Roman, în urmă cu aproape două milenii. Descoperirea de la Alba Iulia aduce, astfel, o serie de amănunte interesante asupra vieţii politice din Imperiul Roman.
Marcus Aurelius versus Septimius Geta
Directorul general al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a explicat că numele coîmpăratului Publius Septimius Geta a fost şters de pe inscripţia aflată pe artefact, de fratele său, împăratul Marcus Aurelius Antoninus. Cei doi erau fiii împăratului Septimius Severus şi au împărţit domnia după moartea tatălui lor, adică din anul 211 d. Hr., an în care împăratul Caracalla l-a şi ucis pe Publius Septimius Geta şi a poruncit ştergerea lui din inscripţii, în încercarea de a-i face uitat numele din istorie.
Istoricul Gabriel Rustoiu a precizat că în Antichitate, mai ales în epoca romană, confruntările politice se terminau adesea prin eliminarea fizică a adversarului.
„Răzbunarea îl urmărea pe cel învins şi dincolo de moarte. Din acest motiv, o sentinţă mult mai dură în ochii romanilor era ştergerea numelui celui învins din istorie (damnatio memoriae). În acest caz, numele lui era şters de pe toate inscripţiile, iar statuile care-l înfăţişau erau ridicate de pe socluri şi topite. Acest tip de a rezolva disputele politice apărea mai ales în cazurile luptelor pentru scaunul imperial”, a spus Gabriel Rustoiu.
Săpături recente
Vestigii ale vechii aşezări romane au fost descoperite la cercetările arheologice efectuate în ultima lună în zona fostului parc Custozza din cetatea Alba Iulia, defrişat în această vară. Zidurile care au adăpostit-o vor fi astupate cu nisip pentru a fi protejate peste iarnă, timp în care Primăria municipiului Alba Iulia va căuta resurse financiare pentru ca Principia să fie conservată, restaurată şi pusă în valoare turistică, a declarat, luni, Gabriel Rustoiu. În considerarea importanţei inscripţiei descoperite s-a luat hotărârea ca ea să fie ridicată şi transportată la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Castrul roman de la Apulum a fost cel mai mare din Dacia Romană. Construcţia sa a început în timpul împăratului Hadrian, probabil pe la 125 d.Hr. Timp de peste un secol, fără întrerupere, Apulum a fost sediul Legiunii a XIII-a Gemina. Un alt castru roman de dimensiuni foarte mari a fost cel de la Potaissa, Turda de azi, unde îşi avea sediul Legiunea a V-a Macedonica. Cele două castre reprezentau cele mai importante fortificaţii romane din provincia Dacia Felix.
Două oraşe într-unul singur
În epoca romană, pe teritoriul oraşului Alba Iulia fiinţau două aşezări, ambele cu rang de oraş. Unul dintre ele se numea Colonia Aurelia Apulensis, iar celălalt Colonia Nova Apulensis. Cele două oraşe erau protejate de castrul Legiunii a XIII-a Gemina, care a fost cantonată în zonă în perioada 106 – 271, adică de la cucerirea Daciei de către romani până la retragerea aureliană. Aici se afla reşedinţa guvernatorului Daciei Superior, apoi al provinciei Dacia Apulensis.