Membră a spaţiului Schengen, Grecia deţine recordul în ceea ce priveşte fluxul de imigranţi ilegali care intră în Uniunea Europeană folosind graniţele elene – 90% dintre imigranţii ilegali care intră în UE utilizează Grecia ca punct de acces, conform unui studiu oficial, citat de AP.
Într-un raport dat publicităţii miercuri, Grecia este acuzată că nu face nici un efort în asigurarea de condiţii bune de trai pentru imigranţii ilegali găzduiţi în mai multe centre speciale de pe teritoriul elen.
Raportul organizaţiei Human Rights Watch atrage atenţia asupra faptului că Grecia îi expune pe imigranţii ilegali la condiţii inumane şi degradante. Conform aceluiaşi studiu, imigranţii prinşi că încearcă să treacă ilegal graniţa dintre Turcia şi Grecia sunt trimişi către centre de detenţie deja supra-aglomerate.
Nu este pentru prima dată când o organizaţie care militează pentru drepturile omului atrage atenţia asupra acestui aspect, Grecia fiind obligată în anii trecuţi să închidă pentru renovare un centru de detenţie pentru imigranţii ilegali.
Studiul organizaţiei acuză direct Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex), aceasta fiind responsabilă pentru supravegherea graniţelor uniunii, oferind ţărilor din extremele uniunii sprijin tehnic şi operaţional pentru securizarea graniţelor şi combaterea fenomenului de imigrarea ilegală.
Aglomeraţie, copiii fără părinţi şi mizerie
Raportul se bazează pe interviuri cu 65 de imigranţi ilegali, refugiaţi şi oameni care au cerut azil statului elen aflaţi în Grecia, interviuri care au fost realizate în perioada decembrie 2010 – februarie 2011. Au fost intervievaţi, de asemenea, şi poliţişti greci şi angajaţi ai Frontex. Documentarea a inclus şi vizite la o serie de centre de detenţie, unde reprezentanţii organizaţiei au găsit inclusiv copiii fără părinţi, adoptaţi adhoc de alţi oameni din centru.
La momentul vizitei, la sediul poliţiei din Feres se aflau 97 de deţinuţi care aşteptau să fie repartizaţi către centre de detenţie de pe teritoriul elen, însă capacitatea celulelor din sediul poliţiei are o capacitate de maxim 30 de persoane.
„Nici nu vă puteţi imagina ce mizerie este aici şi cât de greu îmi este… Nu este potrivit să fim la un loc cu aceşti bărbaţi. Noaptea nu dorm, ci doar stau pe una dintre saltele”, a spus o femeie originară din Georgia.
La un centru de detenţie, din Fylakio, reprezentanţii Human Rights Watch au găsit mai mulţi copiii fără părinţi, pierduţi printre adulţi care nu le erau rude, locuind împreună în celule supraaglomerate. Apa menajeră inundă podelele, iar mirosul înţepător este foarte greu de suportat. Gardienii poartă măşti chirurgicale când sunt nevoiţi să traverseze coridoarele dintre celule.
Grecia trebuie să adopte reforme pentru imigranţi
Un reprezentant al organizaţiei pentru drepturile omului spun că scopul raportului nu este de a acuza autorităţile greceşti de indolenţă, ci de a atrage atenţia că agenţia europeană Frontex are o responsabilitate foarte mare în a fi sigură că autorităţile din subordine respectă drepturile omului.
„Cu toate acestea autorităţile greceşti nu sunt absolvite de vină. Guvernul de la Atena trebuie să ia măsuri urgente pentru a îmbunătăţi condiţiile pentru cei din centrele de detenţie şi trebuie să-şi reformeze sistemul pentru imigranţi şi cei care cer azil”, spune Bill Frelick, directorul pentru programul de refugiaţi al Human Rights Watch.
Raportul propune ca autorităţile greceşti să mute o serie de oameni în alte centre de detenţie, chiar dacă ele nu sunt concepute pentru imigranţi şi de a face ordine în centrele speciale.
În 2009, după un raport al organizaţiei Doctori fără Frontiere, Grecia a fost nevoită să redistribuie imigranţii din centrul de detenţie din Pagani (situat pe insula Lesvos din estul Mării Egea) în alte facilităţi pentru a-l putea renova complet.
Atunci când au vizitat centrul, reprezentanţii organizaţiei au găsit 1200 de oameni, când capacitatea centrului era de maxim 700 de persoane. Mutarea oamenilor a fost făcută greoi din cauza numărului mic de curse dinspre insulă spre continent, iar o parte din oameni au continuat să locuiască în centrul Pagani ajutând la lucrările de renovare.
Legi prea blânde pentru imigranţii ilegali
Însă, situaţia în care a ajuns Grecia se datorează unor legi considerate de unii mult prea blânde. Dacă în multe ţări imigranţii sunt consideraţi infractori şi deportaţi în ţările din care provin, Grecia are legi care permite acestora să rămână pe teritoriul ţării.
De exemplu, la începutul acestui an 200 de imigranţi – majoritatea din Maroc, Algeria şi Tunisia – au ajuns în Atena (venind din insula Creta), găsindu-şi adăpost pe holurile Facultăţii de Drept din capitala elenă, petrecând toată ziua în saci de dormit. Imigranţii au intrat în greva foamei şi au cerut guvernului de la Atena să le legalizeze şederea în Grecia.
„Nu am nimic de pierdut. Este vorba de viaţă şi de moarte. Am fost în Creta timp de şase ani şi de fiecare dată când am cerut azil şi am aplicat pentru un permis de şedere am fost respins”, declara în ianuarie 2011 Mohammed, un marocan de 39 de ani.
Un eveniment din 1973, când mai multe tancuri au înăbuşit o demonstraţie studenţească din Atena, a dus la adoptarea unei legi care nu permite oricăror forţe ale statului elen – poliţişti, jandarmi sau militari – să pună piciorul pe teritoriul unei universităţi. Astfel, universităţile au devenit ţinte ale imigranţilor ilegali.
În cele din urmă, cei 200 de imigranţi au fost evacuaţi din facultate, după ce guvernul de la Atena a dat o ordonanţă de urgenţă pentru a permite forţelor de ordine să intre în universitate.
Guvernul elen încearcă de mai multe luni să schimbe această lege, însă întâmpină opoziţie chiar şi din partea cadrelor didactice.
În urmă cu câteva zile peste 300 de secţii universitare erau blocate de studenţi care protestează împotriva noii legi a educaţiei, lege care prevede privatizarea sistemului universitar, desfiinţarea azilului academic (invocat foarte mult de imigranţii ilegali), introducerea taxelor de şcolarizare pentru universităle de stat şi a managerilor universitari.
Grecia, situată la intersectarea a trei continente, se luptă fără succes de peste 15 ani cu un flux constant de imigranţi ilegali. Aproximativ 90% dintre imigranţii ilegali care intră în Uniunea Europeană utilizează Grecia ca punct de acces. În 2010 au intrat ilegal în UE 128.000 de persoane.
Conform unor statistici europene peste 460.000 de imigranţi sunt acum în Grecia fără a deţine un permis de şedere sau a avea vreun venit. Aproximativ 60.000 de oameni locuiesc în Atena sau în jurul capitalei.
Grecia este cunoscută ca fiind una dintre ţările cu cea mai strictă politică în acordarea azilului pentru imigranţi şi cu una dintre cele mai mari rate de respingere a cererilor din Uniunea Europeană. 99% dintre cereri sunt respinse, conform unui raoprt an Naţiunilor Unite publicat în 2010.