Directorul Institutului de Studii Diplomatice din cadrul Universităţii Bucureşti, profesorul Vlad Nistor, a spus, în emisiunea „Dezbaterile Rl”, moderată de Sabina Fati, că, în cazul unui eşec al integrării în spaţiul Schengen al României în acest an, ar trebui să existe persoane care să-şi dea demisia, asumându-şi astfel rezultatul nefavorabil.
„Încă de la guvernul Văcăroiu încoace au existat situaţii în care unii miniştri, în perioade de rezervă internaţională, au încercat să explice lucrurile altfel decât s-au întâmplat. E o boală românească mult prea veche de care ar trebui să ne dezvăţăm. Românii nu au învătat că sunt situaţii în care demisia poate fi mai onorantă decât rămânerea în funcţie”, a spus profesorul Nistor.
Cu toate că demisia ar fi soluţia cea mai bună, iar ministrul de externe ar trebui să fie unul dintre cei vizaţi, Vlad Nistor argumentează că mai sunt şi alte metode în sensul în care „ar trebui ca unu-doi-trei oameni, nu trebuie să fie neapărat miniştri, să iasă şi să spună că au greşit”.
Întrebat dacă eşecul aderării în spaţiul Schengen s-ar putea răsfrânge asupra alegerilor de anul viitor, Vlad Nistor a explicat că „în funcţie de cum este împachetat” fiindcă „o asumare a vinei cuiva pentru acest eşec ar putea chiar să le folosească celor de la guvernare”, în caz contrar existând riscul unor consecinţe negative.
Mai mult, Nistor a argumentat că, în cazul în care România nu va intra acum în spaţiul Schengen, „tot calendarul pe care organizatorii acestei aderări şi l-au propus este depăşit” şi ar trebui, prin urmare refăcut fiindcă „e greu de presupus că România nu va continua acest proces”. În plus, „cei care au provocat criza vor fi nevoiţi să o dezamorseze” iar „cauzele refuzului vor trebui să fie precizate foarte bine”.
După anunţul făcut de Olanda, şi Finlanda a anunţat că nu va vota pentru aderarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen nici măcar în varianţa progresivă, ceea ce presupunea o integrare a spţiului aerian şi martim în această toamnă şi o integrare deplină, cu frontierele terestre, în primăvara lui 2012. Opunerea celor două state a fost confirmată şi de ministrul roman de Externe, Teodor Baconshi, aflat la New York, la Adunarea Generală a ONU.
La precedentul Consiliu JAI, care a avut loc în această vară, Franţa, Olanda, Finlanda, Belgia şi Germania au fost statele care s-au opus integrării României şi Bulgariei în Schengen. Totuşi, atunci Franţa şi Germania au propus atât pentru Bucureşti cât şi pentru Sofia o aderare în două trepte, ultima urmând să fie cea a frontierelor terestre.
Chiar dacă recunoaşte că unul din factorii pentru care Finlanda şi Olanda au luat această decizie ar fi situaţia politică internă din cele două ţări, Vlad Nistor a spus că riscul este ca România să concluzioneze că „vina noastră este mai mică”.
„Această atitudine este o nedreptate fundamentală făcută României fiindcă toată lumea spune: îndepliniţi toate criteriile tehnice necesare aderării la Schengen, ca şi Bulgaria”, a spus Vlad Nistor care crede că „soluţia ţine de reacţia statului român, iar statul român în acest domeniu este reprezentat, în primul rând, de ministerul de Externe”, iar amintind de reacţia rapidă a autorităţilor olandeze a precizat că „nu a existat o reacţie comparabilă reprezentanţilor acreditaţi ai statului român”.
Profesorul Nistor a explicat că Traian Băsescu a avut în această chestiune „un discurs mult mai ferm”, iar „între fermitatea punctelor de vedere ale preşedintelui şi felul în care autorităţile subordonate statului reacţionează există o ruptură mare, un loc care nu ar fi bine să existe”. De vină pentru această situaţie ar fi, în opinia lui Vlad Nistor, ministrul de externe, Teodor Baconschi.
