Atentatele din 11 septembrie 2001 au dezvăluit opiniei publice mondiale existenţa reţelei teroriste islamiste Al Qaeda („Baza”), al cărei cap, Osama bin Laden, era creierul atacurilor care au zguduit lumea. De atunci, serviciile secrete duc un încrâncenat război în umbră pentru anihilarea reţelei şi a teroriştilor jihadişti care au ca ţintă Occidentul şi valorile sale.
În urmă cu câteva luni, Al Qaeda proiecta comiterea de acte teroriste vizând reţeaua feroviară americană pentru a marca în felul ei cea de-a 10-a aniversare a atentatelor din 11 septembrie 2001. Principalele servicii secrete occidentale cooperează şi transmit guvernelor date privind posibile acte teroriste, permiţând forţelor de ordine să preîntâmpine realizarea lor. După uciderea lui Osama bin Laden în mai, liderii planetei se întrebau dacă „lumea va fi mai sigură”. Odată Bin Laden dispărut a lăsat însă loc altor lideri în cadrul nebuloasei teroriste care continuă să planifice atentate contra occidentului.
Cu eliminarea lui Osama bin Laden şi intensificarea atacurilor cu drone în Pakistan, Al Qaeda este slăbită, dar organizaţia teroristă are resurse şi poate conta pe grupările afiliate şi pe voluntari izolaţi şi motivaţi. Cvasi-spulberată în 2002, după operaţiunea americană în Afganistan care a alungat protectorii talibani ai Al Qaeda de la putere, mişcarea djihadistă a arătat că poate renaşte din cenuşă, că poate găsi noi sanctuare, că poate motiva voluntarii, că poate diversifica sursele de finanţare şi să reînlocuiască oamenii din conducere pe măsură ce sunt arestaţi sau ucişi. Moartea lui Bin Laden ar putea destabiliza temporar inima Al Qaeda din Pakistan, dar structura ei descentralizată îi permite să reziste în faţa unei destabilizări pe termen lung.
Cu o capacitate operaţională redusă, ce a rămas din Al Qaeda poate juca un rol federator al grupărilor separate periculoase. În Occident, fluxul tinerilor voluntari radicalizaţi prin internet şi gata să îmbrăţişeze jihadul este în creştere, sute dintre ei îndreptându-se spre zone de conflict pentru a lupta sau pentru a se forma în tabere speciale. Potrivit Europol, 179 de persoane au fost arestate în 2010 în UE în cadrul anchetelor legate de terorismul islamic, cu 50% mai mult ca în anul precedent. La Frankfurt, un tânăr kosovar de 21 de ani, Arid Uka, a ilustrat pericolul, aproape imparabil, care vine din partea celor numiţi de poliţie „lupi singuratici”. Singur, înarmat cu un cuţit, el a ucis doi soldaţi americani care urmau să plece în Afganistan.
Uciderea lui „Geronimo”
Operaţiunea lansată de americani în noaptea de 2-3 mai în Pakistan pentru capturarea lui Osama bin Laden a fost numită „Geronimo”, în fapt numele de război al liderului reţelei teroriste Al Qaeda. Vânarea inamicului numărul unu, cea mai îndelungată şi cea mai costisitoare din istorie, începuse cu patru ani înainte. În iulie 2010, pakistanezii care lucrau pentru CIA au notat placa de înmatriculare a unui Suzuki alb care rula pe străzile din Peshawar. La bord, faimosul curier pe care americanii îl căutau de câţiva ani şi pe care îl considerau a fi mesagerul personal al lui Bin Laden. Urmărit, curierul i-a dus pe americani la vila din Abbottabad.
Existenţa unei reţele de curieri care lucra pentru Bin Laden a fost descoperită de americani în 2002, în timpul interogatoriilor – unele ilegale – duse de CIA în străinătate, în special în Europa. Aşa s-a aflat că liderul Al Qaeda avea încredere totală într-un mesager şi când au evocat pseudonimul acestuia în faţa lui Khalid Sheikh Mohammed, creierul atentatelor din 11 septembrie, şi a lui Faraj al-Libi, unul din şefii operaţionali, cei doi au negat că îl cunosc, iar americanii au ştiut că aveau o pistă serioasă. Până în 2005 nu s-a mişcat nimic. Criticată, CIA şi-a reînnoit ancheta şi a obţinut numele de familie al mesagerului. NSA s-a lansat pe pistă şi a început interceptarea comunicaţiilor acestuia cu membrii familiei din Pakistan. A fost reperat abia în iulie 2010.
Odată vila din Abbottabad luată în vizor, serviciile secrete americane au petrecut luni de zile analizând cea mai bună strategie. Voiau să fie siguri că Bin Laden se află în interior şi au plasat casa sub supraveghere satelitară. Din februarie, administraţia americană a început să se gândească la un asalt şi erau avute în vedere trei opţiuni – un atac cu bombardiere B-2, o operaţiune în comun cu pakistanezii sau un raid al Navy Seals, forţele speciale ale US Navy.
În final a fost aleasă ultima variantă, părând cea mai bună pentru a pune mâna pe Bin Laden, iar preşedintele Obama şi-a dat acordul. Duminică, după miezul nopţii în Pakistan, patru elicoptere au ajuns deasupra vilei. La bord se aflau 79 de membri ai comandoului Seals. După o bătălie de 40 de minute, americanii s-au aflat faţă în faţă cu Bin Laden într-o cameră de la etajul trei. Teroristul a rezistat şi a fost ucis. SUA au acţionat singure în această operaţiune, pentru că, după toate informaţiile, unele cadre ale armatei şi ale serviciilor secrete pakistaneze ştiau că Bin Laden trăia de ani de zile în acea zonă controlată de militari şi interzisă zborurilor aeriene. Aşa că Islamabadul nu a fost informat despre intervenţia comandoului heliopurtat. Armata pakistaneză a reacţionat şi a urmat o perioadă de răcire a rela-ţiilor americano-pakistaneze.
Ameninţările continuă
După primele bombardamente americane în Afganistan, în toamna anului 2001, Bin Laden a ordonat dispersarea trupelor sale. Teroriştii au reintrat la ei în Europa sau Maghreb, iar alţii au fost ucişi. Seif al-Adel, însărcinat cu securitatea, a găsit refugiu la Gardienii Revoluţiei în Iran, iar secretarul lui Bin Laden, Nasser al-Wahishi a revenit în Yemen pentru a fonda Al-Qaeda în Peninsula Arabică, Aqpa, rezultat al fuziunii între aripile saudită şi yemenită. Puţin câte puţin, Al Qaeda s-a transformat într-o ideologie bazată pe un principiu foarte simplu – cei ce vor să lupte contra americanilor pot să se alăture aripilor Al Qaeda în teren. Vânat de forţele speciale americane, bin Laden nu mai avea decât puterea cuvintelor şi îşi concentra eforturile în mesaje video care au devenit treptat simple înregistrări audio. de aceea, dispariţia lui nu schimbă mare lucru în ideologia terorii
Urmaşul lui bin Laden în fruntea Al Qaeda, egipteanul Ayman al-Zawahiri care a fost numărul doi în ierarhie şi braţul drept al lui Osama, s-a angajat să continue jihadul – războiul sfânt – contra SUA şi a Israelului, contra Occidentului „prin toate mijloacele posibile”.
În ultimele luni, datele furnizate de serviciile secrete americane implicate intens în distrugerea reţelei Al Qaeda au permis lichidarea unora dintre şefii unor importante reţele locale din Africa şi din Pakistan. Zilele trecute, serviciile secrete pakistaneze anunţau capturarea unui înalt responsabil Al Qaeda şi membru al statului său major, Younnis al-Mauritani, cu ajutorul omologilor americani. O nouă lovitură pentru reţeaua teroristă care pregătea atacuri care Europa. Armata pakistaneză a precizat că Younnis al-Mauritani avea în vedere lovirea unor ţinte de interes economic ale SUA, printre care gazoducte şi conducte de petrol, centrale electrice, dar şi petroliere, cu ajutorul unor ambarcaţiuni rapide încărcate cu explozibili.
Aripa sahariană
Acum câţiva ani, serviciile secrete marocane şi franceze reuşiseră să dezmembreze o celulă Al Qaeda implantată la Tanger care urma să comită un atentat. Comanditarii nu veneau din Pakistan unde se ascundea bin Laden, ci din Arabia Saudită. Zece ani după tragedia din 11 septembrie, Al Qaeda nu mai reprezintă principala ameninţare pentru Occident. Lumea este confruntată cu o dinamică a ameninţărilor regionale din partea sucursalelor Al Qaeda risipite peste tot în lume şi modurile de acţiune au evoluat. Bin Laden visa să repete un atentat de anvergură, dar, din lipsa finanţării, teroriştii privilegiază atentatul-sinucigaş singular, mai uşor de realizat, sau luarea de ostatici, metodă perpetuată în special în Africa, arată specialiştii serviciilor secrete. Americanii arată că printre filialele organizaţiei teroriste care au apărut în ultimii ani cea mai periculoasă este Al Qaeda din Peninsula Arabică. Yemen, unde s-a
instalat Aqpa din 2009, este patria ancestrală a lui bin Laden. Şefii filialei, Nasser al-Wahishi şi Qassem al-Rahimi, au fost secretarul lui bin Laden şi, respectiv, un cadru militar al Al Qaeda în Afganistan în anii 90. Yemenul este un „al doilea Afganistan” cu grote unde teroriştii se pot ascunde şi triburile prosperă. În ultimii ani, Aqpa, cea mai imaginativă dintre filiale, a planificat două atentate – eşuate – contra unor oraşe americane şi a inspirat un tânăr soldat american de origine musulmană care a reuşit să ucidă 13 militari într-o bază. Astăzi, Aqpa vrea să producă ricin, otravă destinată a fi ascunsă în mici bombe. Gruparea are legături cu chebabii somalezi unde afluează adepţii jihadişti veniţi din Europa şi din SUA şi Occidentul este îngrijorat de o posibilă joncţiune între Aqpa şi piraţii care operează în Strâmtoarea Aden.
Noua strategie a SUA
Zece ani după atentatele din 11 septembrie, administraţia Obama a dezvăluit strategia sa antiteroristă, rodul unui deceniu de luptă contra organizaţiei extremiste islamiste şi a evaluărilor erorilor comise sub preşedinţia Bush – lichidarea reţelei Al Qaeda şi concentrarea asupra ameninţărilor islamiste venite din interior. Două luni după eliminarea lui Osama bin Laden, SUA au profitat de slăbirea palpabilă a organizaţiei teroriste pentru a redefini abordarea ei „pragmatică, şi nu ideologică”. Strategia antitero, prima enunţată după venirea la putere a lui Barack Obama, arată că reducerea ameninţării trece prin progresul economic, politic şi social, „antidot puternic” al radicalizării şi ameliorării imaginii Americii în lume. Faţă de mişcarea extremistă, nu se mai pune problema unui „război planetar”, referire la „războiul contra terorismului” declarat de ex-preşedintele George W. Bush după atentate.
John Brennan, consilier prezidenţial, sublinia că administraţia Obama a tras învăţăminte din aventurismul anilor 2000. „Al Qaeda caută să ne facă să sângerăm din punct de vedere financiar antrenându-ne în lungi războaie costisitoare care stârnesc sentimente antiamericane… Sub preşe-dinţia lui Obama lucrăm pentru a pune capăt războaielor din Irak şi din Afganistan”. Dar Washingtonul doreşte să termine definitiv cu Al Qaeda. „Nu dorim decât distrugerea totală a acestui flagel numit Al Qaeda” şi pentru asta trebuie „distrusă inima Al Qaeda” prin lichidarea liderilor ei refugiaţi în zonele tribale din nord-vestul Pakistanului şi împiedicarea stabilirii lor în noi sanctuare. Noua strategie ia în seamă şi ameninţarea emergentă din SUA a „lupilor solitari”, indivizi care se radicalizează pe forurile radicale de internet şi organizează atentate.
Misterul 11 septembrie
La 1 septembrie a apărut o nouă carte a ziaristului Fabrizio Calvi în care autorul arată că atentatele ar fi putut fi evitate dacă FBI ar fi fost avertizat. El susţine că CIA ştia că doi membri ai Al Qaeda se aflau pe teritoriul american şi că pregăteau un atentat. Dar serviciul secret – cel puţin 50 de persoane – a păstrat informaţia. De ce CIA nu a spus nimic? Directorul Agenţiei, George Tenet, dar şi alte 50 de persoane erau la curent cu prezenţa celor doi terorişti în SUA care pregăteau un atac. Din iulie 2001, cu trei luni înaintea atentatelor, Tenet şi Alec Station, un agent specializat în contra terorism, au anunţat-o pe Condoleeza Rice: „Vor avea loc atacuri spectaculoase în lunile sau săptămânile viitoare. Vor avea loc simultan şi vor provoca daune masive. Atacurile vor viza interese americane, poate vor avea loc chiar în SUA”. Şi totuşi, FBI nu a fost avertizat.
Subiectul arzător al cărţii se referă la posibilitatea unui război între „servicii”, a unei rivalităţi care a preferat să lase să se comită un atentat care a ucis peste 2.000 de americani în loc să împărtăşească informaţii vitale.
SUA dispun de mai multe agenţii de securitate. Printre ele, NSA, National Security Agency, însărcinată cu ascultările şi analizarea e-mailurilor, sms-urilor, convorbirilor telefonice. CIA, Central Intelligence Agency, este însărcinată cu informaţiile externe iar FBI, Federal Bureau of Investigations se ocupă de anchete pe teritoriul american. Din momentul în care CIA a ştiut că membri Al Qaeda erau în SUA trebuia să avertizeze imediat colegii din FBI, însă Dale Watson, directorul acestui serviciu de informaţii, a declarat că nu a fost niciodată informat de CIA despre cei doi terorişti.
