Un biolog clujean a lansat o teorie care i-a pus pe gânduri pe savanţii din toată lumea: mai multe de jumătate din speciile de vieţuitoare sunt în pericol.
Dr. Miklós Bálint, cercetător la Centrul de Biologie Moleculară din Cluj aUniversităţii Babeş-Bolyai şi la Centrul de Cercetare a Biodiversităţii şi Climei din cadrul Biodiversität und Klima Forschungszentrum, BiK-F, Frankfurt am Main, susţine că cele mai multe specii vor dispărea până în anul 2080. Cauza nu este „mâna umană” ci schimbările climei.
Cercetarea sa, realizată alături de colegii germani, arată că, în cazul estimărilor climatice, făcute de grupul interguvernamental de experţi privind evoluţia climatului (IPCC), până în 2080, 68-84% din diversitatea genetică a planetei va dispărea.
„În primul rând reiese că diversitatea genetică intraspecifică este sensibilă la schimbările climatice. Pe baza estimărilor IPCC, din cele 9 specii urmărite în lucrarea noastră una sau două specii vor dispărea până în 2080, iar această dispariţie va fi cauzată de schimbările climatice (şi nu de alţi factori umani). Dacă considerăm însă diferenţele genetice intraspecifice, pierderile în diversitate pot ajunge la 68-84%. Astfel, în cazul în care discuţiile despre efectele schimbărilor climatice se poartă doar la nivelul abundenţei speciilor, pierderile reale nu ajung să fie luate în considerare. Pe lângă pericolul dispariţiei unor specii există şi pericolul reducerii diversităţii genetice a acestora”, spune Miklós Bálint.
Studiul său şi al colegilor din Germania a fost publicat recent în una dintre cele mai importante reviste de specialitate din lume, Nature Climate Change. Lucrarea, care abordează tema pierderii drastice de diversitate genetică în urma schimbărilor climatice, a stârnit îngrijorarea biologilor.
Schimbarea climei „dă tonul”
„Schimbările climatice vor induce schimbări majore în diferite regiuni. Unele vor fi mai umede, altele se vor răci sau se vor deşertifica. Speciile care trăiesc în aceste regiuni vor avea şanse mai mari de supravieţuire, dacă diversitatea lor genetică este mai mare, pentru că se vor putea adapta noilor condiţii. În zilele noastre habitatele sunt din ce în ce mai fragmentate şi cele rămase devin deseori izolate în urma activităţilor umane. Populaţiile care trăiesc în habitate fragmentate au şanse mari să dispară împreună cu moştenirea lor genetică, deoarece nu vor găsi habitate noi şi adecvate în condiţiile schimbărilor climatice. Probabil, am ajunge la rezultate similare şi în cazul altor specii, de exemplu la diferitele specii de fluturi sau de peşti” spune Balint
Care sunt estimările?
În cadrul analizelor, Balint a elaborat o estimare climatică pesimistă şi una optimistă pentru anul 2080.
„Deşi ambele modele prezic o scădere a diversităţii genetice, în estimarea optimistă diversitatea va scădea într-o măsură mult mai mică. Nu este, deci, acelaşi lucru, pe care din cele două scenarii le lăsăm să se realizeze. Acesta depinde de noi, de efectele cauzate de activităţile noastre. Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, este foarte important să luăm în considerare şi să înţelegem relaţiile complexe dintre climă, mediul biotic (floră, faună) şi mediul abiotic. Trebuie, de asemenea, să acordăm o atenţie mult mai mare ultimelor habitate naturale sau semi-naturale care mai există în mediul nostru. Acestea pot reprezenta ultimele refugii pentru speciile afectate de schimbările climatice. Datorită agriculturii, silviculturii şi diferitelor exploatări, atât numărul, cât şi conectivitatea şi calitatea habitatelor scade în continuu, în Europa Centrală şi de Est, şi multe dintre aceste habitate devin din ce în ce mai sensibile la efectele schimbărilor climatice” susţine cercetătorul clujean.
Costuri mari
Dispariţia unor specii din arealurilor lor naturale poate crea probleme uriaşe. Iar reintroducerea lor presupune cheltuieli imense. Un exemplu în acest sens este reprezentat de reintroducerea zimbrilor în habitatele lor naturale din România, un process care durează de ani întregi şi care a costat milioane de euro.
