Germania îşi schimbă dramatic abordarea în domeniul apărării: integrarea unor brigăzi din ţările europene mai mici în propria armată, Bundeswehr – scrie „Foreign Policy“. România şi Cehia sunt statele care o susţin direct în acest proiect.
„La fiecare câțiva ani, ideea unei armate a Uniunii Europene revine în programele de știri, provocând o furtună. Conceptul este în aceeaşi măsură fantezie şi sperietoare: pentru fiecare federalist din Bruxelles, care crede că o armată comună este lucrul de care are nevoie Europa pentru a deveni o forţă şi mai mare la nivel global, există un oficial în Londra sau în alte părţi ale lumii care respinge ideea creării unui potențial rival al NATO“ – scrie „Foreign Policy“ în debutul articolului dedicat acestui subiect.
Jurnaliştii remarcă însă că, de data aceasta, Germania și doi dintre aliații săi europeni, Cehia și România, „au făcut un pas radical către ceva care seamănă a armată europeană, reuşind să evite tensiunile asociate acestei idei: integrarea forțelor lor armate“.
Nu este vorba ca întreaga Armată a României să adere la Bundeswehr, sau ca forțele cehe să devină o subdiviziune germană – punctează „Foreign Policy“ – dar „în următoarele câteva luni, fiecare țară va integra o singură brigadă în forțele armate germane“. Astfel, Brigada 81 Mecanizată a Armatei Române se va alătura Diviziei Forțelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr-ului, iar Brigada 4 de Intervenţie Rapidă din Cehia, care a servit în Afganistan și în Kosovo, fiind considerată elita Armatei cehe, va deveni parte a Diviziei 10 Blindate a Germaniei.
Primele formaţiuni militare care s-au alăturat Bundeswehr-ului au fost două brigăzi olandeze, integrate deja în Divizia Forțelor de Intervenţie Rapidă, respectiv în Divizia 1 Blindată a Armatei germane.
„Guvernul german se arată dispus să continue integrarea militară europeană, chiar dacă alții nu sunt dispuşi să o facă încă“, susţine Carlo Masala, profesor de politică internațională la Universitatea de Apărare din München.
Planurile lui Juncker, ignorate
În repetate rânduri, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avansat ideea unei Armate a UE, dar a fost întâmpinat „fie cu o tăcere ridicolă, fie cu o tăcere incomodă“, remarcă „Foreign Policy“.
Deşi Marea Britanie se pregăteşte să părăsească UE, celelalte ţări nu au căzut de acord asupra modului în care ar trebui să arate o astfel de forţă ori asupra capabilităților la care armatele naționale sunt dispuse să renunţe.
Din acest motiv lucrurile s-au mişcat încet. Totuşi, Berlinul s-a concentrat pe un obiectiv mult mai ambiţios: crearea unei rețele de mini-armate europene conduse de Germania. „Inițiativa aceasta a rezultat din slăbiciunea Bundeswehr-ului. Germanii și-au dat seama că trebuie să umple golurile pe care le au forțele lor terestre pentru a obține o mai mare influență politică și militară în cadrul NATO“, consideră Justyna Gotkowska, analist de securitate la Centrul pentru Studii Orientale din Polonia.
În momentul de faţă, Germania continuă să se situeze cu mult în urma Franței și a Regatului Unit în ceea ce priveşte puterea militară. Este posibil ca la Berlin să nu existe încă voința politică pentru extinderea forțelor militare la scara pe care mulți o speră – remarcă „Foreign Policy“.
Intenţia Germaniei este de a împărți resursele sale cu țări mai mici, în schimbul utilizării trupelor lor. Pentru aceste țări mai mici, inițiativa este o modalitate de implicare a Germaniei într-o mai mare măsură în securitatea europeană, evitând în același timp politica dificilă a expansiunii militare a Germaniei.
Germania reinvesteşte în Armată
În 1989, guvernul vest-german cheltuia 2,7% din PIB pentru apărare. Până în 2000, procentul a scăzut la 1,4%. Între 2013 și 2016, cheltuielile au atins pragul minim de 1,2%, departe de standardele NATO, care cer 2% din PIB. Într-un raport din 2014 adresat Parlamentului german, inspectorii generali ai Armatei germane au descris o situaţie îngrijorătoare: majoritatea elicopterelor Marinei nu funcționau, iar din cele 64 de elicoptere doar 18 erau utilizabile. În timp ce, în perioada Războiului Rece, Germania avea 370.000 de militari, în vara lui 2016 erau doar 176.015. În ultimul an însă, Armata germană a crescut la peste 178.000 de militari activi, în condiţiile în care Guvernul de la Berlin a majorat finanțarea cu 4,2%, iar în acest an cheltuielile pentru apărare vor crește cu 8%.
