În cadrul summitului bilateral de la Paris, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel au propus o serie de măsuri destinate să facă faţă crizei datoriei europene, printre care crearea unui guvern al zonei euro.
După reuniunea de lucru care a avut loc la Palatul Elysée cu cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a ţinut să evidenţieze rolul motor al culplului franco-german pentru rezolvarea crizei monedei europene. Sub presiunea Burselor aflate sub spectrul krachului săptămâna trecută, cei doi lideri europeni au afişat o totală unitate şi au propus un set de măsuri, printre care crearea unui adevărat guvern economic al zonei euro, regula de aur bugetară, taxa pe tranzacţii financiare, convergenţa fiscală, dar au respins opţiunea euro-obligaţiunilor. Şefii de stat ai zonei ar urma să se reunească de două ori pe an şi să aleagă un preşedinte stabil pentru un mandat de doi ani şi jumătate.
Merkel şi Sarkozy au propus ca primul preşedinte al acestei noi instanţe să fie Herman Van Rompuy, care prezidează în prezent Consiliul European. În ce priveşte regula de aur bugetară, deja în vigoare în Germania, este vorba despre înscrierea în Constituţiile statelor eurozonei a obiectivului reducerii deficitelor. Taxa pe tranzacţii financiare pare puţin credibilă, apreciază analiştii care evidenţiază lipsa unor detalii importante cum ar fi procentul ei. În plus, o astfel de taxă se loveşte de numeroase reticenţe, în special din partea Londrei şi a ţărilor din nordul Europei. Ieri, într-o scrisoare adresată preşedintelui UE, Herman Van Rompuy, preşedintele francez şi cancelarul german au propus suspendarea fondurilor structurale pentru ţările zonei euro care nu scad deficitele.
Entuziasm moderat
Deşi cuplul franco-german a transmis un mesaj politic puternic privind guvernanţa economică a zonei euro, absenţa detaliilor riscă să nu calmeze pieţele avide de măsuri concrete pentru rezolvarea rapidă a crizei datoriilor.
Concret, Bursele mondiale au rămas insensibile la aceste propuneri menite să instaureze încrederea în zona euro şi ieri au continuat să scadă. De la New York la Londra, planul de urgenţă dezvăluit la Paris de Sarkozy şi Merkel nu a suscitat decât un entuziasm moderat pe pieţele dezamăgite de lipsa soluţiilor concrete. Crearea euro-obligaţiunilor şi creşterea volumului Fondului european de stabilitate financiară (FESF), măsurile reclamate insistent de pieţele mondiale, au fost înlăturate din discuţiile dintre cei doi lideri europeni. Merkel nu crede că euro-obligaţiunile ar fi de folos în prezent sau că această criză s-ar rezolva cu „o baghetă magică”. La rândul său, Sarkozy consideră că euro-obligaţiunile ar pune în pericol ţările cel mai slab notate.
Ce se întâmplă cu „ţinta 2015″
Formarea unui „guvern al zonei euro” nu va influenţa obiectivul ţintit de autorităţile române de intrare în zona euro, în 2015, deşi termenul este considerat de analiştii economişti ca fiind prea optimist. Profesorul de economie Daniel Dăianu consideră că deşi este bine că avem o astfel de ţintă, „trebuie să rămânem lucizi” deoarece intrarea în zona euro nu implică doar ca economia României să fie temeinic pregătită ci şi zona euro „să aibă mecanismele necesare pentru ca o astfel de aderare să nu creeze vulnerabilităţi”.
„În momentul de faţă, discuţia despre un guvern al zonei euro (din cadrul întâlnirii dintre cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy) este mai mult un exerciţiu de imagine, are o retorică care creează aşteptări. Întâlnirea a adus doar plusuri formale, de conţinut. Este însă drept că Germania pare să accepte ideea unui guvern, deşi ei preferau noţiunea de guvernanţă, fără structuri federale. În esenţă, la două întâlniri pe an, nu for fi modificări esenţiale”, a declarat Daniel Dăianu.