După ce lucrările au bătut pasul pe loc timp de aproape şase luni, timp în care s-au descoperit vestigii istorice care au fost analizate de arheologi, lucrările la parcarea de la Universitate au intrat în normal, iar la începutul anului viitor ar trebui finalizate.
Bucureştenii s-au obişnuit deja să vadă în centrul ora-şului o groapă uria-şă, înconjurată de panouri înalte printre care se zăresc urme de ziduri vechi, îngropate de mult în pământ. Un neavizat ar putea crede că acolo s-a deschis un şantier arheologic, după ce mai mulţi specialişti au venit şi au luat la „periat” zona. Timp de mai multe luni, groapa a fost lăsată pe mâna arheologilor, după ce au fost dezvelite zidurile unor biserici străvechi şi mai multe oseminte. După ce au fost încheiate cercetările, constructorii au revenit la treabă pentru că în groapa respectivă trebuie să construiască una dintre cele mai mari parcări subterane din Bucureşti, unde vor putea fi
lăsate peste 400 de maşini.
Cel puţin aşa au promis edilii încă din 2005, când au anunţat proiectul parcării de la Universitate. Până la începerea lucrărilor au mai trecut vreo cinci ani şi s-a tot dat vina pe procedurile birocratice şi pe modificarea legislaţiei în domeniul parteneriatului public-privat. După care vina a fost preluată de arheologi, care au cerut modificarea proiectului iniţial. „S-a dat descărcare de sarcină arheologică pentru zona parcării, mai puţin la vestigiile bisericilor descoperite şi care vor fi păstrate. Acestea vor putea fi văzute de bucureşteni în noua galerie a metroului”, a declarat, pentru România liberă, Gh. Mănucu Adameşteanu, şeful Secţiei Arheologie a Muzeului Municipiului Bucureşti. Zidurile bisericilor descoperite în subteran şi care datează din secolele XVIII-XIX vor putea fi admirate în galeria unei noi linii de metrou ce urmează să fie construită.
Gata până la primăvară
Parcarea subterană de la Universitate va avea trei niveluri şi o capacitate de 420 de autoturisme şi 21 de motociclete. În primăvara anului viitor ar trebui să fie gata finisajele interioare, elementele de instalaţii şi amenajările de la suprafaţă. Valoarea investiţiei, realizată pe baza unui parteneriat public-privat, este de 13 milioane de euro. Primarul Sorin Oprescu spunea recent că este optimist în privinţa finalizării lucrărilor la Universitate şi că în curând vor începe lucrările pentru alte trei parcări de mari dimensiuni, la Charles de Gaulle, Dorobanţi şi Edgar Quinet. Acestea fac parte dintr-un proiect mai amplu, anunţat pentru prima dată în 2005, şi care includea 20 de parcări situate în zonele aglomerate ale Capitalei: Piaţa Presei Libere, Piaţa Domenii, Piaţa Sălii Palatului, Şoseaua Ştefan cel Mare-blocul Perla etc. În cazul acestora, nimeni nu se mai încumetă să dea un termen de finalizare, pentru că începerea lucrărilor a fost amânată de prea multe ori.
Proiecte noi
În afară de proiectele „istorice”, autorităţile au mai anunţat recent diverse alte planuri de amenajare a unor parcări. Chiar dacă bucureştenii spun că îşi doresc cât mai multe locuri unde să-şi poată lăsa maşinile, atunci când edilii sectorului 3 au anunţat că vor face o investiţie în acest sens în zona Parcului Titan, pe strada Câmpia Libertăţii, s-a lăsat cu scandal.
Câteva sute de locuitori din zonă l-au acuzat pe primar că vrea să distrugă spaţiul verde din jurul blocurilor.
O parcare de 1.300 de locuri urmează să fie construită pentru Naţional Arena, construcţia fiind autorizată ieri de Primăria Sectorului 2. De realizarea ei se va ocupa Primăria Capitalei, care le va permite locuitorilor din zona Vatra Luminoasă să-şi parcheze acolo maşinile, atunci când stadionul nu găzduieşte evenimente.
