Un studiu efectuat în instituţiile medicale din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est relevă slaba calitate a vieţii profesionale a celor ce lucrează în sănătate.
Studiul „Calitatea vieţii profesionale şi tendinţa de migraţiune a personalului din sistemul sanitar” a fost realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea” în cadrul unui proiect cofinanţat din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013. Studiul a avut ca subiecţi salariaţi din unităţile sanitare publice din Regiunea Sud-Est, respectiv judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea.
În perioada 2009-2011, au fost efectuate cercetări calitative şi cantitative pe baza metodei focus grup. Cercetarea calitativă însumează rezultatul a peste 80 de ore de discuţii desfăşurate în cadrul a 58 de şedinte focus grup, care au avut ca subiecţi 517 salariaţi, între 6 şi 10 persoane de şedinţă, reprezentând diferite categorii profesionale. În privinţa mediului de lucru, o majoritate covârşitoare a medicilor şi asistenţilor, adică 81,9%, consideră că îşi desfăşoară activitatea în condiţii de lucru periculoase şi foarte periculoase.
În privinţa salarizării, 63,7% din respondenţi au salarii sub 1.500 de lei în condiţiile în care lucrează în sistemul „foc continuu”, iar 71,6% au salariile cuprinse între 1.000 şi 1.500 de lei. Turele de noapte le afectează în cea mai mare măsură starea de sănătate (22,60%). De asemenea, 22,2% din respondenţi lucrează în mod obişnuit peste programul normal de lucru, iar corelaţia cu alte întrebări arată că în majoritatea cazurilor nu sunt plătiţi pentru munca peste program. Studiul reţine amploarea fenomenului migraţiei personalului medical în condiţiile în care circa 45% din respondenţi declară că au colegi de secţie sau de compartiment care au plecat în ultimii trei ani în străinătate.
Tendinţa migraţiei este remarcată la aproape 40% dintre medici şi asistenţi: „Analizând tendinţa de migraţie a colegilor de secţie/compartiment celor chestionaţi care au plecat în ultimii trei ani la muncă în străinătate, procentul cel mai mare, de 38,2%, a confirmat plecarea acestora, în timp ce 30% au menţionat că nu”, se spune în studiu.
Galaţi şi Brăila, „vârfurile” migraţiei
Din perspectiva repartiţiei geografice a migraţiei, pe judeţe, se disting Brăila (55,78%) şi Galaţi (51,38%), restul judeţelor înregistrând sub 50% respondenţi care indică faptul că au colegi plecaţi la muncă în străinătate. Potrivit unor statistici recente, la Galaţi vor să plece peste hotare şi 30% din medicii de familie. „În Spitalul Judeţean Galaţi sunt depuse 100 de dosare la minister pentru a primi acceptul şi recunoaşterea diplomei ca să poată pleca. De asta nu le dă ministerul toate hârţoagele, ca să nu plece şi să-i ţină aici, în mocirlă”, a spus unul din respondenţi.
