Cornelia Coman, şeful Asociaţiei pentru Pensii Private şi al ING Asigurări de Viaţă, vorbeşte despre impactul „naţionalizărilor” din Ungaria şi Polonia asupra credibilităţii administratorilor de fonduri.
Care sunt priorităţile actuale ale industriei în viziunea noului şef al APAPR, ales în luna mai, dar şi despre tendinţele europene în domeniu, într-un interviu cu Cornelia Coman, Preşedinte APAPR.
PRIMM: Sunteţi noul preşedinte APAPR şi totodată liderul celui mai important ope-rator din piaţa pensiilor private. Din această perspectivă, care credeţi că sunt în acest moment priorităţile sistemului privat de pensii din România?
Cornelia Coman: Consider că priorităţile trebuie să fie în primul rând de natură legislativă: creşterea mai rapidă a contribuţiilor virate fondurilor de pensii private obligatorii, introducerea sistemului multifond (care să adapteze mai bine investiţiile fondurilor de pensii la vârsta şi profilul de risc al participanţilor), definitivarea legislaţiei privind Fondul de Garantare şi sistemul de plată, precum şi majorarea deductibilităţii fiscale pentru pensiile facultative.
Apoi, este necesară continuarea demersurilor de informare şi educare a publicului din punct de vedere financiar, atât din partea membrilor Asociaţiei şi a industriei în general, cât şi a autorităţilor, mai proactive şi mai concertate.
PRIMM: Două dintre pieţele de specialitate cele mai importante din regiunea CEE, Ungaria şi Polonia, au suferit schimbări legislative majore, care au afectat puternic mai ales Pilonul II de pensii private. Va schimba acest fapt optica marilor grupuri financiare cu privire la acest segment de business? Credeţi că vom asista la retrageri de pe aceste pieţe sau cel puţin la o reorientare a priorităţilor?
C.C.: Modificările legislative cu impact asupra sistemului privat de pensii, adoptate în diferite state europene, aşa cum sunt Ungaria şi Polonia, au fără doar şi poate un impact major asupra planurilor iniţiale de afaceri ale grupurilor financiare care sunt prezente pe aceste pieţe. În pofida acestui fapt, cel puţin până în prezent, nu am asistat la retrageri de pe aceste pieţe şi, în condiţiile în care angajamentul companiilor în acest tip de business este unul pe termen lung şi foarte lung, nici nu anticipez astfel de evoluţii.
Cu siguranţă însă că astfel de măsuri legislative au ca efect scăderea încrederii investitorilor şi deci a numărului lor pe aceste pieţe, cu impact direct şi asupra clienţilor.
PRIMM: Ce s-ar putea întreprinde la nivelul instituţiilor europene pentru ca măcar pe viitor sistemele de pensii private să nu mai fie atât de vulnerabile în faţa deciziei politice?
C.C.: Adoptarea pachetului de guvernanţă economică, aflată pe agenda europeană în această pe-rioadă, are efecte potenţial benefice importante pentru ţările care au introdus un Pilon II privat obligatoriu finanţat de la buget, precum România.
Cea mai importantă prevedere conţinută în pachetul de gu-vernanţă economică se referă la o modificare a Pactului de Stabilitate şi Creştere, respectiv concesiile bugetare ce vor fi acordate acestor ţări începând cu 2012. Acestor state li se va permite să depăşească pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, cu anumite condiţii, câte vreme depăşirea reflectă costul finanţării Pilonului II. În cursul lunii iunie, Consiliul ECOFIN şi Parlamentul European au finalizat negocierile politice şi tehnice asupra pachetului de guvernanţă, iar Consiliul European a andosat rezultatul acestor discuţii, urmând ca setul legislativ să fie aprobat în primă lectură cât de curând.
PRIMM: Educaţia financiară rămâne una dintre necesităţile cel mai des pomenite când vine vorba despre viitorul pensiilor. Cum stă România la acest capitol şi ce credeţi că se poate face pentru o mai bună promovare a produselor de pensii şi a necesităţii construirii unor rezerve financiare pentru pensie?
C.C.: În mod cert asistăm la o preocupare şi o conştientizare din ce în ce mai mare din partea oamenilor a nevoii de economisire pe termen lung în ge-neral şi, implicit, pentru vârsta pensionării. Atât din noua funcţie din cadrul APAPR, cât şi din perspectiva rolului pe care mi l-am asumat în echipa unui admi-nistrator de pensii private, voi fi un participant activ în educarea publicului şi creşterea nivelului de responsabilitate legat de viitorul financiar.
Sistemul de pensii private trebuie să beneficieze de pe urma acţiunilor tuturor jucătorilor din această piaţă, şi mă refer aici la APAPR, dar şi la întreaga industrie şi la implicarea CSSPP, iar acestea nu se vor referi doar la stabilitatea legislativă, aşadar, ci şi la îmbunătăţirea modului în care publicul şi participanţii se raportează la fondurile de pensii private şi le înţeleg modul de funcţionare.
