„România Liberă” publică cea de-a doua scrisoare inedită care îi aparţine liderului rezistenţei anticomuniste din zona Răchiţele, Teodor Şuşman. Prima a fost publicată acum o săptămână, tot în cadrul suplimentului „Aldine”. Cele două scrisori au fost descoperite de istoricul Cosmin Budeancă. Din cauza lipsei spaţiului tipografic, în ediţia tipărită vom publica cele mai importante fragmente ale celei de-a doua scrisori, iar pe site-ul www.romanialibera.ro, scrisoarea va fi disponibilă integral. În această scrisoare, Teodor Şuşman explică motivele duşmăniei cu cei care reprezentau puterea comunistă în Răchiţele.
Motivele duşmăniei
Întrucât am fost informat cine şi care sunt acele persoane care au făcut declaraţii mincinoase contra mea şi a familiei mele, voi descrie aparte ce l-a făcut pe unu fiecare spre aşi da declaraţii.
1. Întrucât priveşte pe Suciu Paşc povestea lui de răufăcător vă este cunoscută precum şi trecutu dintre noi.
2. Declaraţia lui Stanciu Teodor stă în ceea mai neastâmpărată ură pentru faptu că în 1942-43 conform unui ordin primit de la Ocol Silvic am ieşit cu locuitorii comun[e]i la plantarea teritoriului de pădure pe proprietatea comun[e]i, pe care teritor[iu] numitul vrea să-l acapareze. Este întindere de aproape 10 jug., acel teritor[iu] se află dat pentru Comuna Răchiţele prin hotărârile forurilor agrare No. 846/925 şi 506 din 1925. În afară de acel teritoriu mai are circa 10 jug. Pentru acest fapt numitul încă din acel moment s-au unit cu Suciu Paşc şi au pus la cale răsbunare, de atunci şi până azi calomniile şi revolta contra mea nu au încetat oricând în decursul anilor au strigat în public contra mea cât şi a familiei mele atunci când eu mergeam la adunare. Nu sunt vinovat pentru că, în primul rând, am executat un ordin cum cred că şi azi se execută, în al doilea rând am căutat să nu las drepturile maselor la un individ să le acapareze. Aceasta se poata adeveri cu păduraru Suciu Vasile şi alţi locuitori.
3. Declaraţia fraţilor Corchiş are ca bază următoarele. Corchiş Gheorghe în anul 1940 a fost primar la legionari care în aceia vreme mă tortura împreună cu Suciu Paşc şi alţi de aceiaş cul[o]are înfocaţi, ca Neag Todor Găvrili, Neag Todor Tuiu, Giurgiu Ioan. Căcati (?) şi alţi făcând troiţe şi purtând sumane negre.
În anul 1941 după prăbuşirea regimului Sima am înlăturat pe individu Corchiş Gheorghe din postu de primar, dar mai mult numitul prin purtări neomen[o]ase să mă distrugă. În urmă au fost daţi de mine în judecată pentru distrugeri de bunuri publice devastând pădurea şi plantaţia comun[e]i. Asta se poate dovedi cu pădurarul Suciu Vasile că şi fraţii lui Corchiş Petre şi Corchiş Traian au făcut închisoare pentru furturi şi distrugeri în avere[a] poporului. Deci numiţii îmi sunt duşmani de moarte şi cred că şi azi cu minciuni mă vor distruge. Menţionez că sunt oameni cu mari întinderi de pământ.
4. Declaraţia lui Giurgiu Petre Tarlachi constă tot din ură personală, că în timpul cât a fost legionar am avut cu el multe neplăceri.
5. Declaraţia lui Moldovan Petre este că tata lui a fost pădurar la mari latifundiari în societatea zisă Regatu Mare prin 1923 când subsemnatu am dus lupta contra ciocoilor şi în acea vreme cu familia lor am avut multe necazuri. Aceaste se poate vedea în archiva Tribunalului Cluj unde subsemnatul eram trecut ca şi cap de revoltă. Menţionez că toţi cei ce şi-au dat declaraţii contra mea stau astăzi sub tutela lui Suciu Paşc şi influenţaţi de acest duşman, docmai (sic!) ca în evul mediu, pe timpul lui Nero, sub diferite favoruri, că le dă una, ba alta, i-au îndemnat să facă ceia ce au făcut contra mea.
Este evident că fiind iubit de masele poporului am stat aproape zece ani primaru[l] Comun[e]i, unde nu se putea să nu am duşmani, nu pentru faptile mele, ci pentru ambiţia ce aceşti indivizi au purtat-o şi o poartă şi de prezent.
Menţionez că oricând pentru faptele mele cercetate cu dreptate m-aş prezenta în faţa legii şi în faţa lui Dumnezeu, dar afirm că nu mă pot prezenta în faţa acestei bande de agitatori şi răufăcători, care timp de 2 ani veşnic au agitat lume contra mea şi sub masca de comunişti au crezut şi cred că mă vor distruge.
Este evident că din cauza purtării lor neomenoase şi din cauză că eu am fost îndepărtat de la orice adunări masele poporului nu s-au organizat, pentru că toţi sunt nişte beţivi şi nimeni cunoscându-le trecutul nu-i simpatizează.
Neag Teodor Tuiu au declarat unui locuitor că ei ştiu ce fac, că oricum a fi lume[a], tot ei sunt mai mari.
Ba este mai mult că au adus petrol trimis pentru popor şi au speculat punând apă în gaz şi expl[o]atând populaţia cum am auzit că din pânza trimisă pentru popor toţi cei de mai sus se înfruptă din belşug, iar la alţii vând cu înşelăciune, cu măsură mai mică. În această chestiune puteţi adeveri cu Moldovan Niculae, care a observat şantaju.
Dovada cea mai sdrobitoare că uni[i] din organizaţie fac cele mai mari piedici contra desvoltării organizaţi[e]i pentru faptul că întruna din zile Neag Teodor Tuliului spunea că o pune mâna pe bici şi cu biciu să-i bată. Asta spune locuitorului Giurgiu Todor Mocanu şi că el poate să jupoaie pe cine sunt gazdă.
Întruna din şedinţe ţinută la primărie ţinută de organizaţie Giurgiu Iuoan (sic!), care se dă ca cel mai teribil comunist nu i-a fost ruşine să ceară cuvântu şi să spună că el nu vrea să ştie ce ie aceia comunism, ci a intrat de dragu lui Suciu Paşc, că îl ştie om cuminte şi că i-a făcut mult bine după cum dă dovadă de multă pricepere la a-şi ajuta aproapele.
Am arătat ce i-a determinat pe aceşti gangsteri de au făcut contra mea declaraţii calomnioase care amintesc că acum 20-15 ani aşa a fost Şuşman. Mă întreb în aceia vreme nu erau legi şi justiţie?
Am credinţă căci cazul se va cerceta de cei în drept fără ură şi părtinire şi se va afla adevărul.
Ştiu că azi când masele poporului trebuiesc unite mai mult ca oricând se va ţine cont şi de masele poporului care trebuiesc ascultate aparte pe fiecare locuitor şi să fie întrebat pe înţelesul poporului dacă Şuşman au făcut bine sau rău poporului şi dacă au oprit pe cineva să nu se organizeze.
Să fie întrebat în amănunt fără ca Suciu Paşc să fie de faţă pentru anumite motive că ne declarând după plăcere[a] lui Suciu Paşc şi-ar atrage neplăceri.
Ca încheiere pot să afirm cum a zis pe vremuri dl. Advocat Ioan Gh. Maurer la un proces unde apăra un grup de muncitori, că adevăraţi patrioţi sunt cei din boxă, iar adevăraţi trădători ai poporului Român erau acuzatorii.
Nu este omenesc şi este în afară de orice justiţie de pe pământ ca unui om şi o familie să fie ruinate numai pentru ambiţia unui tâlhar şi la câţiva beţivi şi cred că libertatea poporului şi a oricărui locuitor paşnic nu pot fi răpite şi ameninţate pe simple declaraţii calomnioase.
Trăim într-o ţară unde libertatea este garantată de aleşi[i] poporului. Atunci pentru ce clica aceasta de răufăcători au făcut totul ca prin minciună şi uneltiri să-mi răpească libertatea mea şi a familiei mele?
După ce în toate adunările publice m-au criticat pentru a mă îndepărta de popor, ca la urmă să afirme că eu nu las poporul să se organizeze şi zbiară prin comună că ei mă dau [ininteligibil]. Văzând înscenarea lor de tortură asupra mea şi a familiei mele, văzând că în toate şedinţile ce le au în loc să se ocupe cu bunu mers al locuitorilor sunt în permanenţă îndreptaţi în contra mea, menţionez că nu toţi din organizaţie, numai clica lui Suciu Paşc, deci m-am hotărât să iau cale[a] pribegi[e]i şi să stau departe de familia mea şi de săteni[i] mei, pentru care am muncit mult în viaţă, şi să aştept în suferinţă până atunci când dreptatea lui Dumnezeu va face lumină în această chestiune, ce nu va întârzia să vină pentru pedepsirea vinovaţilor.
Ţin să afirm că nu am luat calea pribegiei[e]i pentru faptile mele, pentru care aş putea să apar în faţa Oricărui Tribunal din lume, ci sunt silit să plec din faţa unei clici de mincinoşi pe care nu-i pot suferi şi de care masele (sic!) poporului este dezgustată.
Am deplină convingere că cercetând cazul cu dreptate a cauzei poporu va lumina această urgie adusă pe capul unui om ce a muncit în viaţă pentru popor.
Trecutu meu nu-mi permite să mă dejosesc şi să stau în faţa unui tâlhar şi a acoliţilor lui care au apărut şi ca acuzatori şi ca judecători şi pot să spun că acei ce mă acuză vreau (vor – n.n.) să mă şi judece.
Afirm că aceia ce m-a determinat să pribegesc este că am văzut cazuri că pe simple informaţii unu sau mai mulţi au fost ridicaţi după cum a zis tâlharu Suciu Paşc în casa lui, unde erau mai mulţi de faţă şi era şi Suciu Todor a Gligori zicând că el poate trimite din sat pe toţi la puşcărie, să rămână în sat numai 5-6 oameni, bineînteles şi el, ca atunci el să încapă şi nimeni să nu-l deranjeze pe Eminenţa răului.
La toate afirmaţiile lor şi acuzile lor răspund sunt nevinovat şi sunt de credinţă că mai târziu sau mai devreme adevărul va ieşi la iveală.
Notez că întrucât după afirmaţiile lui Suciu Paşc că sunt temniţe suficiente pentru tot satu, notez că şi dânsu are un locuşor rezervat.
Este evident că orice om pe lume după ce este lipsit de ai lui şi de libertate devine o fiară cruntă şi temută şi stă gata la pândă.
Viaţa numai atunci e viaţă când eşti liber. Nu poate fi nimeni liber după ce şi-a pierdut libertate[a].
Să ştie tâlharu Suciu Paşc, care me-a devastat avutu meu şi acuma cu cele mai ordinare minciuni ar vrea cu orice preţ să mă ruineze pe mine şi familia mea, că nu va găsi pe nime[ni] pe care să-l poată face răsbunător (sic!) (răspunzător – n.n.) de ticăloşiile lui proaste şi de apucăturile lui barbare ce sunt demne de un antropofag sau vreo căpetenie de piei roşii.
Cer ca rezultatu[l] cercetărilor să se comunice la familie.
Răchiţele la 18.III.1948 T. Şuşman (semnătură – n.n.)”
