Evaluarea CE pe justiţie este de natură să dea şi mai multă „muniţie” ţărilor preocupate de migraţie – în special Olanda şi Franţa – care au spus că mai întâi vor să vadă rapoartele pe corupţie înainte de a lua o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, scrie EUobserver, citat de NewsIn.
Corupţia din Bulgaria şi România continuă să rămână nepedepsită, nefiind urmărită adecvat în justiţie, unde procesele durează prea mult, iar judecătorii înşişi sunt predispuşi la mită, rezumă EUobserver concluzia rapoartelor prezentate miercuri de Comisia Europeană.
În ambele ţări, sistemul judiciar este prea lent şi adesea lasă cazurile de corupţie la nivel înalt să treneze atât de mult, încât suspecţii scapă, pentru că presupusele lor fapte ajung la prescriere, a spus Comisia Europeană în rapoartele de evaluare a progreselor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Rapoartele de miercuri sunt de natură să dea şi mai multă „muniţie” ţărilor îngrijorate de migraţie – în special Olandei şi Franţei – care au spus că vor să vadă mai întâi rapoartele pe corupţie înainte de a lua o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la zona de liberă circulaţie Schengen. Miniştrii de interne au decis în iunie că, deşi cele două ţări au îndeplinit toate criteriile tehnice pentru a se alătura Schengen, o decizie cu privire la aderarea lor ar urma să fie luată până în septembrie, după ce Comisia va publica rapoartele pe corupţie.
Într-o primă reacţie, ministrul olandez pentru afaceri europene, Ben Knapen, a declarat că ţara sa „a luat cunoştinţă de eforturile mari” depuse de cele două ţări şi de „paşii mici făcuţi înainte”, dar consideră că încă sunt necesare „mai multe rezultate concrete”, scrie EUobserver. „Domnia legii nu a atins încă nivelul dorit nici în Bulgaria, nici în România”, a declarat Knapen.
O posibilă decizie a Spaniei de a introduce restricţii pe piaţa muncii pentru bulgari şi români, după cum a relatat El Pais, ar putea să alimenteze şi mai mult sentimentul că cele două ţări ar trebui excluse cât mai mult posibil de la beneficiile pieţei interne sau spaţiului fără frontiere, arată EUobserver.
