Jurnaliştii au ieşit în stradă şi au protestat faţă de decizia patronilor de presă de a le tăia salariile cu până la 25%. Timp de două săptămâni nici un ziar şi nici o televiziune nu au difuzat ştiri.
O zi fără ştiri ar fi poate de neimaginat pentru românii obişnuiţi să îşi omoare timpul li-ber în faţa televizoarelor. Nu însă şi pentru greci, care au protestele „în sânge”. Luna trecută, nici o televiziune de ştiri nu a avut program şi nici un ziar nu a ieşit pe piaţă. Jurnaliştii au ieşit în stradă şi au protestat faţă de decizia patronilor de presă de a le tăia salariile cu până la 25%, la fel ca şi transportatorii ori alte categorii profesionale. „Din cauza crizei economice fără precedent prin care trece Grecia în acest moment, şi afacerile din media sunt serios afectate. În plus, presa scrisă trebuie să facă faţă unei duble crize, cea adusă de economie, precum şi cea provocată de internet şi televiziuni”, spune Dori Ralli, preşedintele Uniunii Ziariştilor din Atena.
În aceste condiţii, Federaţia Sindicatelor Ziariştilor din Grecia a reuşit să mobilizeze mii de jurnalişti să iasă în stradă şi să ceară printr-un contract colectiv de muncă ca salariile acestei categorii profesionale să nu scadă sub un anumit nivel. „Uniunea face eforturi pentru a negocia în interesul ziariştilor. Nici un jurnalist începător nu are mai puţin de 850 de euro. De asemenea, contractele colective de mun-că se negociază prin intermediul nostru, nu la nivel individual”, a adăugat Fani Petralia, preşedintele departamentului de cultură al Uniunii Ziariştilor din Atena. În România, un jurnalist începător câştigă în jur de 1.000 de lei.
Blogger asasinat cu 20 de gloanţe
Greva a avut însă şi un preţ. Jurnaliştii nu au fost plătiţi pentru cele două săptămâni în care nu au lucrat. „Am fost plătiţi cu jumătate de salariu, dar a trebuit să o facem. Altfel, riscam ca jurnaliştii să îngroaşe rândurile şomerilor şi nu de asta are nevoie Grecia, care supravieţuieşte de atâţia ani prin cultură, turism şi sport. Sunt şi în rândul jurnaliştilor oameni care plătesc rate la bănci, dar în cele din urmă am reuşit să îi convingem pe toţi că e important să protesteze pentru viitorul lor”, a mai spus Fani Petralia.
Deşi în ultimii 20 de ani, presa din Grecia nu a înregistrat profit, ziarele şi televiziunile rezistă pentru că sunt susţinute de oameni de afaceri importanţi, care activează în domenii precum real estate, petrol, transporturi maritime, construcţii. „Aceştia folosesc ziarele pentru a-şi menţine influenţa. Este ca peste tot în lumea asta”, spune Elias Gris-Eleutherotypia, membru al Uniunii.
În ciuda faptului că are o tradiţie de 190 de ani, nici presa scrisă din Grecia nu se mai vinde datorită conţinutului, cât pentru produsele de marketing care însoţesc ziarele (cărţi, CD-uri). „Chiar dacă este criză şi oamenii au nevoie de informaţii serioase, nu am sesizat o creştere a tirajelor. Oamenii pur şi simplu nu mai vor să înţeleagă informaţia, ci să o ia de-a gata prin intermediul posturilor TV. Spre deosebire de nordul Europei, unde creşte apetitul pentru lectură, ţările balcanice încep să îl piardă”, a mai spus Elias Gris. Aceasta a arătat că unul dintre cele mai citite ziare din Grecia, Eleutherotypia, cu un tiraj de 120.000 de exemplare în urmă cu 15 ani, a ajuns la 30.000 de exemplare vândute zilnic în 2010.
„Criza este foarte mult adâncită de media digitale. Cred însă că ziarele vor supravieţui, dar cu tiraje mai mici şi cu o calitate excelentă a conţinutului. Va fi total diferit de ceea ce vedem astăzi”, a specificat Fani Petralia, preşedintele departamentului de cultură al Uniunii Ziariştilor din Atena. Totodată, Uniunea Ziariştilor din Grecia pregăteşte un nou proiect de lege care să reglementeze media digitale. „Şi pe bloguri materialele trebuie să fie semnate, cineva trebuie să îşi asume răspunderea. De asemenea, blogerii trebuie să înceapă să îşi plătească contribuţiile sociale ca şi alte categorii de ziarişti”, a spus şefa Uniunii Ziariştilor din Atena.
Acest proiect a luat amploare după ce un cunoscut blogger din Grecia, Sokratis Giolias, a fost asasinat cu 20 de gloanţe, după ce a publicat o investigaţie pe blogul său în 2010. „Nici acum nu am aflat însă cine a făcut asta şi dacă materialele care au apărut pe blog erau scrise de însuşi Giolias ori de cineva care a publicat în numele său. Se speculează însă că jurnalistul avea conexiuni dubioase în lumea politicienilor, precum şi legături cu organizaţiile teroriste”, spune Ralli.
15 cotidiene şi 1.000 de posturi de radio
Spre deosebire de presa din România, unde mai supravieţuiesc doar câteva titluri importante, Uniunea Ziariştilor din Grecia a reuşit să menţină pe piaţă 15 cotidiene naţionale, 12 ziare sportive, 10 posturi naţionale de televiziune, 100 de posturi de televiziune regionale şi 1.000 de posturi radio. „Mai sunt doar două-trei ziare deţinute de edituri tradiţionale, restul sunt ale antreprenorilor privaţi. Avem şi două ziare mai mici deţinute de partidele politice, dar nu sunt foarte influente”, a mai spus Ralli.
