La 5 iunie anul trecut, Gabriela Firea a câștigat Primăria Capitalei cu 42,97% din totalul de voturi exprimate și 13,84% din populația Bucureștiului cu drept de vot. Lista de promisiuni cu care a candidat, așa-numitul program de guvernare locală, se întinde pe 69 de pagini. După un an de mandat, promisiunile legate de trafic, transport public, poluare au rămas doar promisiuni. În schimb, primarul s-a arătat foarte preocupat de logo-ul orașului, decorațiuni de Paște și balene albastre.
Una dintre primele promisiuni făcute de Gabriela Firea în campania electorală a fost transparența totală. „Voi transparentiza toate cheltuielile publice în primele 100 de zile de mandat.“ Nu numai că acest lucru nu s-a întâmplat nici până azi, după un an de mandat, ci dimpotrivă, din punct de vedere al accesului la informații, Primăria Capitalei s-a transformat într-o fortăreață. Potrivit unui raport ActiveWatch, în primele șase luni ale „regimului Firea“, din 149 de acte normative au fost în dezbatere publică doar șapte, iar din 751 de dispoziții de primar au fost publicate pe site-ul instituției doar 10. În plus, bucureștenii nu pot participa la ședințele publice ale Consiliului General, deși au acest drept, pentru că angajații Primăriei au grijă să ocupe toate locurile din sală rezervate publicului, după cum a arătat, în repetate rânduri, Irina Zamfirescu, de la ActiveWatch.
De asemenea, Biroul de presă răspunde greu, evaziv sau deloc la întrebările incomode. RL a solicitat Serviciului pentru Relația cu mass-media lista cu punctele realizate din programul de guvernare locală cu care Gabriela Firea a candidat și a câștigat alegerile. Nu am primit această listă. În schimb, primarul general ne-a transmis, prin SMS, că va organiza un eveniment public, pe 23 iulie, în care va prezenta „ceea ce s-a realizat în acest răstimp și care sunt proiectele viitoare“.
Pe de altă parte, Gabriela Firea apare des la Antena 3, canalul TV unde a lucrat în trecut și locul unde jurnaliștii au grijă să n-o încurce cu întrebări stânjenitoare atunci când o „surprind“ la serviciu.
RL a trecut în revistă promisiunile pe care Gabriela Firea le-a făcut înainte și după campania electorală și a analizat stadiul lor din prezent, după un an de mandat în fruntea Primăriei Capitalei. De precizat că ne-am oprit doar la o parte dintre acestea – cele care îi afectează în mod direct pe bucureșteni –, în condițiile în care programul doamnei primar are nu mai puțin de 69 de pagini de angajamente.
„Parcări, benzi unice, semafoare inteligente“
„Avem mai multe măsuri care merg împreună pentru degajarea aglomerației din Capitală: construirea de parcări la intrarea în București, un sistem de semaforizare inteligentă pentru toate intersecțiile din Capitală (…) și aplicarea sistemului de benzi unice pentru RATB“, a declarat Gabriela Firea, la Antena 3.
Potrivit programului de guvernare locală, construcția de parcări trebuia să înceapă în primăvara acestui an, iar din vară primele parcări să fie finalizate.
„Până azi nu s-au început lucrările la nicio parcare, n-a făcut nicio investiție nouă în această direcție“, spune Ciprian Ciucu, membru în Consiliul General al Primăriei Capitalei.
Sistemul de semaforizare inteligentă este și el încă în stare de proiect, iar în privința benzilor unice experimentul s-a dovedit un fiasco, cel puțin deocamdată. În luna august 2016, primarul general promitea că va face benzi unice pentru RATB pe 12 artere din Bucureşti, precizând că acestea au şi fost identificate împreună cu reprezentanţii RATB. Ulterior, Gabriela Firea şi-a nuanţat declaraţia şi a spus că benzile unice vor fi făcute după ce vor sosi autobuzele noi. Apoi, în această primăvară, Firea a revenit în forță asupra acestei promisiuni și a trimis angajații Primăriei să monteze stâlpișori de delimitare a benzii dedicate transportului în comun pe Șoseaua București-Ploiești, între Podul Băneasa și Fântâna Miorița (Gara Băneasa). Minunea n-a durat însă decât o zi, pentru că s-a format un ambuteiaj monstru la intrarea în București din zona de nord, Gabriela Firea a cedat criticilor, iar stâlpișorii au fost demontați. Totuși, primarul spune că nu va abandona proiectul, el urmând să fie reluat în vacanța școlară.
De asemenea, tot ca măsuri de descongestionare a traficului, primarul a promis „realizarea unui sistem acoperitor de piste de biciclete separate de traficul auto“ și „crearea, de către PMB, a unei rețele proprii de biciclete și de stații de parcare/taxare a acestora“, lucruri care nu s-au întâmplat.
„Transport gratuit, sute de autobuze și tramvaie noi“
Dintre toate promisiunile făcute de Gabriela Firea, poate cea mai comentată în spațiul public a fost cea referitoare la transportul RATB gratuit. „Am vorbit cu specialişti, am făcut un calcul de oportunitate şi am decis că se poate face. E un plan economic ce poate fi aplicat. Proiectul este fezabil, mai ales dacă RATB îşi va acoperi din cheltuieli vânzând în străinătate tramvaie fabricate în România.“
Ulterior, a nuanțat: Bucureștiul va avea transport public gratuit, dar „numai după ce ne vom asigura că avem suficiente autobuze, toate modernizate, toate curate, în care să se asigure siguranța călătorului“. Iar după ce a nuanțat, a renunțat. Transportul public n-o să mai fie gratuit.
În privința autobuzelor noi, Gabriela Firea a anunțat, în vara anului trecut, că RATB va achiziționa, din banii de investiții proveniți din bugetul local, 200 de autobuze second-hand, vechi de patru ani, și 300 de autobuze noi. După ce a primit critici, primarul a revenit și a anunțat achiziționarea a 500 de autobuze noi. Apoi s-a răzgândit din nou și a promis cumpărarea a 400 de autobuze, 100 de troleibuze și 100 de tramvaie noi.
În realitate, Primăria va putea cumpăra în acest an doar 10 autobuze și două tramvaie.
„Majoritatea PSD-ALDE din Consiliul General nici nu a alocat banii suficienți pentru achiziții consistente la RATB“, a acuzat atunci consiliera USR Ana Maria Ciceală.
Un alt angajament pe care și l-a luat Gabriela Firea în privința societății de transport este „transformarea RATB în societate comercială de tip S.A., la care Autoritatea Competentă trebuie să dețină totalitatea sau majoritatea capitalului social“, spune Ciprian Ciucu. „Procesul de reorganizare a RATB trebuia încheiat până la 1 ianuarie 2017“, completează consilierul.
„Gata cu șantierele care nu se mai termină!“
Modernizarea Șoselei Pantelimon și a Șoselei Iancului din estul Capitalei a început încă din vara anului 2013. Problemele cu legea ale patronului firmei constructoare Tehnologica Radion, Theodor Berna, au tărăgănat însă lucrările. Și totuși, Gabriela Firea se arăta optimistă acum mai bine de jumătate de an.
„Îmi doresc ca până la sfârșitul acestui an (2016 – n.red.) linia de tramvai de pe Șoseaua Pantelimon să fie funcțională 100%. Vom cere sprijinul Poliției Rutiere, al specialiștilor din cadrul RATB și al celor din cadrul Administrației Străzilor, astfel încât să existe o coordonare a tuturor lucrărilor care au mai rămas de executat. Pentru a finaliza acest șantier într-un timp cât mai scurt, este imperios necesar să lucrăm în echipă, cât mai organizat și responsabil“, scria pe Facebook, în octombrie anul trecut, edilul general. Promisiune nerespectată, pentru că nici până în ziua de azi tramvaiele nu circulă pe Şoseaua Pantelimon, între intersecţia cu Bulevardul Chişinău şi Granitul. Și ar fi putut să circule, dacă la Granitul, acolo unde trebuia să fie bucla de întoarcere și acum este o mare groapă, ar fi fost instalat un macaz provizoriu și introduse în circulație tramvaie cu dublă comandă.
Lucrările de pe Șoseaua Pantelimon presupuneau reabilitarea totală a 3,85 km de drum la trei benzi pe fiecare sens, reabilitare totală și management trafic pentru 6,51 kilometri de linie de tramvai, reconstrucția și modernizarea a 15 peroane și modernizarea capătului de linie RATB din zona Granitul – Cora.
Un tramvai numit speranță, în Titan
De asemenea, în cartierul Titan, tramvaiele nu mai circulă de şase ani, de când a început modernizarea celor 2,78 km cât are lungimea Bulevardul Liviu Rebreanu.
După cum anunţa Primăria Capitalei la finele lunii iunie a anului trecut, după ce Gabriela Firea fusese instalată edil, modernizarea bulevardului ar fi trebuit să fie gata în iulie 2016. Ulterior, Primăria a anunţat luna august ca termen final și de atunci nu a mai fost avansat niciun termen. Pe 24 februarie a expirat termenul asumat de constructor pentru finalizarea modernizării bulevardului. Nici acum nu e gata lucrarea, iar circulaţia tramvaielor nu a fost reluată, chiar dacă, tehnic vorbind, era posibil acest lucru – şinele sunt montate, ba a fost instalată chiar şi linia de contact.
Fostul primar Sorin Oprescu le-a dat constructorilor PACO şi Euroconstruct un termen extrem de generos, de trei ani, pentru a reface puţin peste un kilometru de şosea şi linie de tramvai, dar nici aşa nu a fost respectat.
Investiţia a fost gândită prost de la bun început, dat fiind că lucrările la cele două tronsoane, în lungime totală de 2,78 km, nu au început concomitent, ci succesiv. În 2011 muncitorii au început să lucreze pe primul tronson, de 1,7 kilometri, situat între Camil Ressu și Nicolae Grigorescu, care a fost finalizat în 2014. Abia atunci au început lucrările la următorul sector, până la intersecţia cu Bulevardul 1 Decembrie 1918.
Din această cauză, şinele noi montate pe primul sector acum trei ani ruginesc, pentru că tramvaiele nu pot circula.
Pasaj terminat pe jumătate, inaugurat pe jumătate
La Pasajul subteran de la Piața Sudului, lucrările au început în primăvara lui 2014 și tot atunci primarul de la acea vreme, Sorin Oprescu, a anunțat primul termen de finalizare – 31 decembrie 2015 – necesar pentru a se obține finanțarea europeană nerambursabilă.
Apoi, cum termenul fusese depășit, Oprescu a lansat o nouă promisiune de închidere a șantierului: iunie 2016. Între timp, s-a schimbat garda la Primăria Capitalei și a venit Gabriela Firea, care a anunțat anul trecut noul termen: începutul lunii martie 2017. „Recunosc, am o dezamăgire, pentru faptul că reprezentanţii constructorului mi-au garantat că în săptămâna de mărţişor şi de 8 Martie mergem împreună să inaugurăm“, spunea Firea.
Însă, tot anul trecut Consiliul General al Municipiului București a prelungit termenul de finalizare până la 31 decembrie 2018, într-o înțelegere semnată cu Ministerul Dezvoltării. Revenind în 2017, Gabriela Firea a promis la finele lunii martie că Pasajul Piața Sudului va fi gata „după Paște“. Cum nici acest lucru nu s-a întâmplat, ultimul termen anunțat de municipalitate este 28 iulie. Între timp, circulația prin pasaj a fost deschisă, la finele lunii aprilie, pe o singură bandă pe sens. Cât despre pasajele pietonale care urmau să lege trotuarele de refugiile de tramvai, nici poveste, ca de altfel și în ceea ce privește reluarea circulației tramvaielor.
Ideea transportului public gratuit în București nu e nouă și nu-i aparține Gabrielei Firea. Silviu Prigoană a candidat cu această promisiune la Primăria Capitalei în anul 2012.
CONTROVERSĂ.Nașa, catedrala și Cathedral Plaza
În programul de guvernare locală, Gabriela Firea a promis „desființarea tuturor construcțiilor ilegale“. O astfel de clădire ilegală este Cathedral Plaza, în privința căreia instanța a decis definitiv demolarea. Deși executarea sentinței este obligatorie din 2015, clădirea este încă în picioare, motiv de nemulțumire pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică din București, cea care a și pornit litigiul, pe motiv că turnul Cathedral Plaza a fost ridicat prea aproape de Catedrala Sf. Iosif.
Recent, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, preotul Francisc Doboș, a dezvăluit că cea care a construit turnul este nașa de cununie a primarului general, Daiana Voicu. În replică, Gabriela Firea i-a scris Arhiepiscopului Ioan Robu, cerându-i demiterea purtătorului de cuvânt, fără să nege însă informația.
PR de PRimar
Gabriela Firea este foarte atentă la imaginea ei, la care pare că lucrează mai intens decât la Primărie. Interviul pe care Mihai Gâdea i l-a luat după ce a „surprins-o“ la serviciu, deși în imagini se vedea clar lavaliera Antenei 3 montată la reverul primăriței, este doar una dintre multele mișcările de PR, deloc subtile, menite s-o promoveze pe Gabriela Firea. A urmat un alt interviu prietenos, la o televiziune la fel de prietenoasă, în biserică, printre icoane, difuzat chiar în ziua de Paști. Despre credință, cinste, tradiții și valori creștine.
De fapt, numele actualului primar al Capitalei a fost adesea vehiculat ca o posibilă variantă pentru candidatul PSD la următoarele prezidențiale.
Salvați copiii de balena albastră!
„Vânătoarea de balene albastre“ este un alt episod din serialul „Să vorbească lumea despre Gabriela Firea“. În luna aprilie a acestui an, Primăria Capitalei a lansat o „campanie de conștientizare“ în școli, față de pericolul la care se expun elevii dacă joacă „Balena albastră“, mai degrabă un fake news de genul „Ambulanța neagră care răpește copii pentru organe“. Deși până acum nu a fost dovedită oficial vreo legătură între eventuale victime și acest joc, primărița le-a vorbit cât se poate de serios elevilor Școlii Generale nr. 164 despre cum internetul poate să ucidă dacă vorbești cu străinii. Deși Primăria a vorbit atunci despre o „campanie“, în realitate, după show-ul de la Școala nr. 164 nu s-a mai întâmplat absolut nimic.
Din nou despre nuanțe
Mai sunt, apoi, declarațiile vesele pe care doamna Firea le face la televizor. „O veste bună pentru utilizatorii de internet. Cu votul de azi (n.r. – din Consiliul General), RATB va iniția o procedură prin care în autobuze, tramvaie și troleibuze se va instala wireless gratuit pentru toți călătorii“, spunea primarul și toată presa scria: „Wi-Fi gratuit în RATB“. În fapt, în acea zi Consiliul hotăra doar împuternicirea RATB „să analizeze posibilitatea implementării pe flota de vehicule de transport călători a unui sistem de acces wireless la internet“, după cum a remarcat Irina Zamfirescu, de la Active Watch.
Ceva similar s-a întâmplat și după incendiul de la Circul Globus, când au murit 11 animale. Gabriela Firea s-a „lipit“ imediat de subiect și a anunțat că „spectacolele de circ de la Globus nu vor mai avea numere cu animale dresate“.
Doar că hotărârea Consiliului suna altfel: „Sunt interzise animalele la circ, cu excepția: câini, cai, pisici, papagali, porumbei și animale de acvariu și delfinarii“.
