Pe ecranul sălii Rapsodia din hotel Intercontinental schimbul de pase dintre cele două echipe este greu de urmărit.
Echipa cu tricouri albe, formată din trei oameni, are propria ei minge de baschet. La fel şi echipa în negru. Toţi cei şase schimbă cele două mingi numai cu coechipierii lor. Gabriel Petrescu, Director Executiv la Fundaţia SOROS România, cere oamenilor din sală să numere pasele. Este greu. Echipele sunt amestecate şi pasele se succed în viteză. Cei din sală sunt ocupaţi cu numărarea paselor, şi nimeni nu observă o gorilă care apare pentru câteva secunde chiar în mijlocul pasatorilor. Experiment reuşit: gorila, care se bate cu pumnii în piept, apare pentru toată lumea la reluare.
„Vedeţi, cam aşa este şi cu problema migraţiei. Toţi suntem atât de ocupaţi cu activităţile noastre, încât nu observăm acest fenomen,” spune dl. Petrescu.
De ce emigrează românii
Migranţii nu emigrează pentru că vor să trimită bani acasă, ci pentru că vor să economisească. Aceasta este una din concluziile unui studiu sociologic amplu realizat de IASCI, cu sprijinul Fundaţiei Soros, despre care am aflat că este primul de acest gen.
Fluxurile financiare care se desfăşoară între emigranţi şi comunităţile lor de origine stau la baza relaţiei dintre migraţie şi dezvoltare. La baza migraţiei stă bunăstarea financiară, umană şi a beneficiarilor acestora. Înclinaţia românilor care lucrează în străinătate este să economisească banii în străinătate. Ei pun banii în bănci sau la saltea. Procentul sumei pe care o economisesc este de aproximativ 45% din tot ce câştigă. Procentul celor plecaţi care economisesc banii trimiţându-i acasă este de 2,5%. De menţionat că studiul s-a realizat pentru anul 2010.
„Pentru fiecare euro pe care românii îl trimit acasă ca remitenţă, ei economisesc în băncile din străinătate 4,2 euro,” explică Petrescu. Pentru emigrant remitenţa este o cheltuială, care pe termen lung este periculoasă. Conform statisticilor, remitenţele vor scădea pe măsură ce românii se vor integra în ţările de adopţie.
43% dintre românii care lucrează în străinătate locuiesc în Italia, în timp ce în Spania trăiesc 23%, iar în Germania numai 7%. În Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia se duc să trăiască aproximativ 4% dintre românii care emigrează.
Nu toţi românii trimit bani acasă
Lumea are impresia că toţi românii plecaţi în străinătate trimit bani acasă. În medie numai 60% trimit bani acasă, iar 40% nu trimit de loc. Fie că nu au cui, fie că nu este nevoie. Cei din Republica Moldova trimit bani acasă într-un procent de 86%, pentru că nivelul de trai de acolo este mai scăzut, iar cei de acasă au mai multă nevoie de bani.
Conform studiului, în anul 2010, românii au trimis acasă aproximativ 2,8 miliarde de euro, în timp ce suma economisită în străinătate de compatrioţii noştri este de aproape de 12 miliarde de euro. „Această cifră din urmă este gorila pe care noi nu o vedem,” explică Petrescu. Economiile anuale brute pe gospodărie se ridică 11 000 de euro, timp în care venitul lunar este de 1 896 de euro.
Întrebările pe care şi le-au pus realizatorii acestui studiu sunt următoarele: de ce preferă migranţii să-şi păstreze economiile în ţările de migraţie?; Cum putem maximiza potenţialul de dezvoltare?; Ce ar trebui să facă Guvernul, autorităţile locale, sectorul privat, sectorul social şi migranţii pentru a pune mâna pe gorilă.
Ce spun specialiştii
Prezent la eveniment, Valentin Lazea, economist şef la BNR a ţinut să explice câteva puncte de vedere proprii, nu ca reprezentant al băncii.
„Cifra de remitenţe din anul 2010, de 2,8 miliarde de euro, este în uşoară scădere faţă de anul 2009, când a fost de 3,4 miliarde de euro,” explică Lazea.
„Românii economisesc în străinătate circa 9000 de euro pe an, în timp ce acasă trimit puţin peste 2000 de euro. „Întrebarea este cum capturăm aceşti bani,” spune economistul. Una din soluţii ar fi sistemul de economisire german şi austriac de tipul „sparkasse”. Sistemul se bazează pe depuneri mici, timp de cinci, şase ani, după care se retrage dublul sumei depuse şi în următorii cinci ani se plăteşte a doua jumătate (diferenţa).
Ar fi o soluţie pentru că 25% din cei care economisesc spun că vor să îşi cumpere case în România. Ei fac asta strângând acei 9000 de euro pe an timp de şapte ani, apoi vin cu toată suma şi cumpără casa. Dacă i-am putea convinge să vină anual să contribuie, atunci ar fi un pas înainte. Numai că acest sistem de depunere se poate realiza numai la două bănci foarte mici, care nu au sucursale şi agenţii în străinătate. Iniţiativa ar putea veni tot din partea familiilor de migranţi, în sensul că ei puteau să-i informeze pe cei din străinatate despre acest sistem.
20% dintre românii plecaţi în străinătate vor pensii în România, iar asta s-ar putea realiza cu sistemul de pensii privat. Dar aici trebuie să vedem cine va face primul pas. Sunt multe societăţi de pensii private din Franţa, Austria, nu însă din Italia şi Spania. Primii paşi pot şi aici făcuţi prin familiile migranţilor.
Există această mare diferenţă între tipurile de emigranţi, explică Lazea. În timp ce în sudul Europei 90% dintre românii care merg acolo au un nivel scăzut de calificare, iar 8% din ei au un nivel mediu, în nordul Europei migrează oameni mai calificaţi. Cei mai calificaţi sunt cei care migrează în Statele Unite şi în alte ţări ale lumii. Ei bine, tendinţa acestora de a trimite bani acasă este invers proporţională.
„Cei care pleacă în SUA nu trimit bani acasă, dar nici nu au de gând să se întoarcă. Una din probleme este ce putem face cu oamenii care au un nivel scăzut de calificare şi care muncesc în Italia şi Spania. Ei sunt cei care la un moment dat se vor întoarce. Întrebarea este dacă economia României de acum sau de peste cinci ani, când ei îşi vor fi făcut suma pentru care s-au dus acolo, va fi de natură să le ofere job-uri pe profilul lor de calificare. Răspunsul meu personal este că sunt foarte slabe şanse,” spune Lazea.
„Circa 26 % dintre românii plecaţi în străinătate lucrează în construcţii, iar 27 % dintre femei lucrează în domeniul casnic. Să ne aşteptam să găsească cu toţii locuri de muncă în aceste domenii atunci când se vor întoarce acasă?”
