Camere video şi securitate maximă, dar subiecte simple şi profesori înţelegători. Aşa a început bacalaureatul de anul acesta.
Prima probă, cea de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, s-a desfăşurat timp de trei zile. În cadrul acestei probe, elevii trebuie să demonstreze că citesc corect, cursiv şi expresiv un text literar sau nonliterar, că înţeleg mesajul textului, că pot exprima un punct de vedere printr-un discurs coerent, că folosesc corect limba literară, că pot să argumenteze un punct de vedere, etc.
În urma evaluării, elevii pot obţine unul din următoarele rezultate: utilizator experimentat, utilizator avansat, utilizator mediu. La proba de limba română nu există calificativul de începător.
„Nu am emoţii pentru că subiectele sunt destul de simple, iar profesorii evaluatori sunt din liceu, aşa că vor fi mai înţelegători cu noi”, mărturiseşte Mariana, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional Petru Rareş din Suceava care se pregăteşte să dea azi examenul de competenţe la limba română.
Majoritatea colegilor ei au obţinut calificativul de utilizator experimentat. Cu toate acestea statisticile arată că gradul de alfabetizare din România este de două ori mai redus faţă de media continentală, oricum ajunsă la un nivel îngrijorător. În toată Uniunea Europeană, unul din cinci tineri scrie şi citeşte greu. Citeşte mai multe aici.
Textele au fost extracte din constituţie, subiecte din istorie sau critică literară. Un model de subiect argumentativ suna în felul următor: „Dacă ai avea bani, în ce ai investi în România? Argumentează”.
„Eu a trebuit să argumentez importanţa cunoaşterii geografiei unui scriitor. Mi-a plăcut subiectul pentru că sunt interesată de literatură, dar şi de viaţa scriitorilor. Am citit multe jurnale până acum şi am putut să fac referire la aceste cărţi”, povesteşte Ana, elevă în clasa a XII-a care a susţinut deja prima proba de la bacalaureat şi a obţinut calificativul de utilizator experimentat.
Camerele video nu i-au speriat pe elevii români. „Totul s-a desfăşurat într-un mediu familiar chiar dacă au fost camere de luat vederi. Îi cunoşteam pe profesori din liceu şi subiectele au fost simple”, spune Ana.
Ea va avea mai mult timp să se pregătescă pentru proba scrisă la limba română deoarece ea şi-a echivalat certificatul ECDL (permisul european de conducere a computerului) cu proba de competenţe digitale şi diploma Cambridge cu proba de competenţe lingvistice la limba engleză.
Elevii au susţinut proba de competenţe sub supravegherea camerelor video. Măsurile de securitate pentru eliminarea fraudei la examenul de bacalaureat au fost sporite anul acesta, iar cei care copiază vor fi mai drastic sancţionaţi, ei fiind eliminaţi şi primind interdicţie de a participa la două sesiuni.
Bacul, în procente
Anul trecut, rata de promovabilitate la bacalaureat a fost cea mai mică din ultimul deceniu. Iată rezultatele din ultimii 10 ani, la nivel naţional:
2010 69,30%
2009 81,47%
2008 77,24%
2007 82,08%
2006 79,60%
2005 84,76%
2004 84,60%
2003 76,82%
2002 86,71%
2001 86,28%
2000 84,16%
Sursa: Ministerul Educaţiei
Iată două modele de subiecte la examenul de Bacalaureat 2011:
Model 1
„Conformarea faţă de un model elaborat de o cultură nu se rezumă la înveşmântarea formelor umane, ci împrumută şi aspectul unor intervenţii directe. Tatuajele sau inciziile, alungirile craniului sau modificările danturii, machiajele ceremoniale şi mutilările religioase, tunsorile sau coafurile cu semnificaţii riguroase sunt numai câteva dintre modalităţile de a acţiona asupra corpului cu scopul de a-l remodela. Aceste intervenţii nu sunt motivate numai de o estetică corporală consacrată de tradiţiile locale. În toate civilizaţiile, corpul este considerat suport al forţei vitale, al sufletului, şi devine, din această cauză, obiectul unor interpretări mitice. Tehnicile de a aspectului vizibil al persoanei au, de cele mai multe ori, menirea de a corecta formele, de a le oferi semnificaţiile profunde precizate de mit. Mărcile corporale, cu funcţii magice sau religioase, nu au numai rostul de a proteja, de a ne neutraliza orice acţiune malefică orientată împotriva persoanei, ci constituie adevărate sisteme de semne care compun aproape un limbaj. Ca orice limbaj, nici acesta nu are sens decât în interiorul convenţiilor care l-au fixat şi l-au admis.
(Silviu Angelescu, Portretul literar)
Cerinţe:
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Motivează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2.Care este opinia ta despre impactul modelului asupra unei culturi? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.
Model 2
„- Citiţi mult?
– Câteodată mai mult, câteodată mai puţin.
– Dar, aşa în mijlociu…
– Hm! Cam opt, nouă ore pe zi.
– Opt, nouă ore pe zi?
– Da.
Fata îl privi uimită, ca pe un lucru rar. Niciodată nu i-ar fi trecut prin minte că sunt oameni care citesc până la zece ore pe fiecare zi. Credea că poveştile astea nu se petrec decât prin romane. Era, de altfel, o observatoare foarte slabă şi niciodată nu şi-ar fi putut da seama ce se petrece în afară de mediul ei. Băiatul plecă ochii în jos, înroşindu-se până în rădăcina urechilor. Apoi, ca să se
dezvinovăţească:
– Bine, dar nu citesc întruna. Mai scriu, mai lucrez la entomologie*, mai traduc… Apoi, am colecţie de pietre, ierbar… mă ocup şi cu chimia.
Vorbea repede, neluându-si ochii din vârful sandalelor, ca şi cum s-ar fi lepădat de o greşeală făptuită în neştiinţă.
Fata îl privea mereu, lunecându-şi ochii pe faţa arsă de soare şi pătată cu cosi stârpiţi de nerăbdarea aceea necăjită caracteristică adolescenţilor, care din orişice neam şi-ar trage viaţa şi în orişice mediu şi-ar trăi zilele, în fundul sufletelor lor, doresc întotdeauna să placă.
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)
*Entomologie – s.f. Ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor
Cerinţe:
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-ţi răspunsul.
2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în viaţa unui adolescent? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.
