Calea ferată a devenit competitivă ca mod de transport fără ca autorităţile să fi crescut viteza de deplasare. În sprijinul ceferiştilor a venit supraaglomerarea Aeroportului Otopeni.
Statele vest-europene au investit miliarde de euro pentru construcţia de tronsoane feroviare de mare viteză, pe care trenurile circulă şi cu peste 250 de kilometri la oră. Aşa se face că între Paris şi Bruxelles, de exemplu, nu mai există curse aviatice directe, pentru că ajungi mult mai repede cu trenul. Asta şi pentru că gările sunt chiar în centrele oraşelor, iar la tren nu trebuie să te prezinţi cu câteva ore înainte, spre deosebire de aeroport.
În România, viteza de deplasare pe calea ferată continuă să scadă de la an la an şi, cu toate acestea, trenul a devenit un mijloc de transport competitiv în comparaţie cu avionul pe unele rute. România liberă a făcut o analiză a eficienţei modurilor de transport în comun între Bucureşti şi principalele oraşe ale ţării, ţinând cont de preţul biletului, de durata călătoriei şi de alte restricţii.
Totul a fost dat peste cap de o decizie luată de conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care a fost anticipată de România liberă încă de anul trecut. Astfel, compania le-a recomandat pasagerilor să se prezinte la aeroport cu trei ore înainte de decolare, în urma creșterii considerabile a traficului în perioada vacanţelor.
„Având în vedere creșterea considerabilă a traficului în perioada estivală, în care sunt introduse în programul de zbor numeroase curse charter, recomandăm pasagerilor să se prezinte la aeroport cu trei ore înainte de ora zborului. Această recomandare se adresează, în special, pasagerilor care au cursa programată în intervalul orar 05:00 – 08:00“, se arată pe site-ul CNAB.
Avantaje și dezavantaje
În aceste condiţii, apare o situaţie paradoxală: din București ajungi cu trenul mai repede sau în același timp cu avionul spre anumite destinaţii, mai ales cele din Moldova. Durata efectivă a zborului, de la decolare la aterizare, cu o aeronavă Tarom între București și Suceava este de o oră și 10 minute. La aceasta se adaugă cele trei ore petrecute pe Otopeni, transportul din București și până la aeroport (aproape o oră în total) și cel de la Aeroportul Salcea și până în centrul Sucevei (peste 45 de minute la orele de vârf). În plus, trebuie luat în calcul și timpul de așteptare a bagajelor de cală. Adunând, rezultă peste șase ore.
Pe de altă parte, cel mai rapid tren care face legătura între București Nord și Suceava străbate distanţa dintre cele două orașe în cinci ore și 46 de minute. Gările sunt chiar în centrele orașelor, nu au restricţie de kilograme la bagaje și nici nu trebuie să treci vreun control de securitate. Unde mai pui că nu este restricţionat accesul cu lichide în tren, ca la avion.
În ceea ce privește preţul, biletul de tren dus-întors pe această rută costă aproximativ 180 de lei. Pentru data de plecare 21 iunie și cea de întoarcere 30 iunie, TAROM percepe un tarif de 191 de euro, adică aproape 860 de lei, de patru ori mai mare decât la CFR Călători.
Spre vest, mai avantajos cu avionul
Raportul de forţe se schimbă însă radical atunci când vorbim de destinaţii din vestul și din nordul ţării. De la București la Cluj-Napoca, cel mai rapid tren ajunge în nouă ore și 24 de minute. Durata mare a călătoriei este cauzată, culmea, de lucrările de modernizare a căii ferate pe Coridorul IV (Constanţa – Arad), în urma cărora viteza de circulaţie a trenurilor va crește la 160 km/oră.
În schimb, cu avionul (Wizz Air) ajungi în 45 de minute de zbor efectiv. Chiar dacă adăugăm durata drumului la și de la aeroport și timpul petrecut la Otopeni, tot avionul este mai atractiv. Mai ales că biletul de avion, pentru datele menţionate anterior, costă doar 70 de euro (315 lei). La tren, biletul de clasa a doua, dus-întors, costă aproximativ 180 de lei, iar dacă optăm pentru un tren de noapte, la vagon de dormit – peste 420 de lei. Avantajul acestei din urmă variante ar fi că, dacă avem o călătorie de afaceri, nu mai avem nevoie de cazare în Cluj-Napoca, pentru că, oricum, dormim în tren. De aceea, vagoanele de dormit spre și dinspre Cluj-Napoca sunt de fiecare dată pline.
Și călătoria spre Timișoara se dovedește a fi mai avantajoasă cu avionul decât cu trenul. Pe calea ferată, cea mai scurtă călătorie durează opt ore și 43 de minute și costă 200 de lei. Pe de altă parte, în schimbul a 80 de euro (echivalentul 360 de lei) poţi opta pentru un drum cu TAROM pe aceeași rută, care durează o oră, la care se adaugă timpii de ajuns la aeroport și de așteptare la Otopeni. Oricum, mult mai avantajos, în condiţiile în care nu mai există vagoane de dormit directe pe această rută.
De departe însă, cel mai avantajos drum cu avionul este pe ruta București – Satu Mare. Cu compania Tarom, un zbor dus-întors costă 127 de euro (570 de lei) și durează o oră și 25 de minute. Mult sub cele 15 ore și 21 de minute, cât face singurul tren direct dintre cele două orașe. La o așa durată a călătoriei, singura opţiune demnă de luat în calcul este vagonul de dormit, caz în care va trebui să scoateţi din buzunar 430 de lei pentru o călătorie dus-întors.
Aerogara nu a mai fost extinsă de șase ani
Din cauza creșterii accelerate a traficului, Aeroportul „Henri Coandă“ a devenit neîncăpător, mai ales că ultima extindere a aerogării a avut loc în 2011. Potrivit datelor publice ale Companiei Naţionale Aeroporturi București, în 2016, pe Băneasa și Otopeni s-a consemnat un număr-record de 10,99 milioane de pasageri și 120,7 mii de mișcări de aeronave (aterizări și decolări). Faţă de anul 2015, numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureștiului în 2016 a înregistrat o creștere demnă de invidiat, de 18,3%.
În condițiile în care extinderea aerogării de la Otopeni se amână sine die, asul din mâneca autorităților ar fi mutarea curselor interne la Băneasa, așa cum a recunoscut-o, într-un interviu acordat „României libere“, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
