Înfiinţarea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles a divizat clasa politică românească. În Consiliul Judeţean (CJ) Mureş, unul dintre judeţele care va fi reprezentat de aşa-zisa reprezentanţă a închipuitului Ţinut Secuiesc, aliaţii din USL nu se pot pune de acord în privinţa strategiei pe care trebuie să o urmeze. La rândul său, la Cluj, deputatul independent Mircia Giurgiu a anunţat că va propune şi înfiinţarea unei reprezentanţe a Ţării Moţilor, dacă autorităţile europene vor accepta înfiinţarea reprezentanţei secuieşti.
Poziţii diferite
PSD şi PNL au acţiuni diferite pentru a opri posibila reprezentare judeţului Mureş în cadrul Biroului Ţinutului Secuiesc proaspăt deschis la Bruxelles. Astfel unii ameninţă că părăsesc forul legislativ judeţean, iar alţii spun că stau să voteze, chiar dacă nu au nici o şansă. Concret, liderii PSD Mureş au anunţat că îşi vor retrage consilierii judeţeni din şedinţele forului legislativ judeţean dacă plenul va lua în discuţie această problemă, pentru că nu vor să fie părtaşi la aceste dezbateri în condiţiile în care judeţul are probleme mai importante de rezolvat. Colegii lor de alianţă nu îi susţin şi nu au de gând să părăsească fotoliile administraţiei judeţene.
„Noi am fost trimişi acolo de alegători pentru a-i reprezenta, nu pentru a părăsi şedinţele. Vom rămâne şi vom vota împotriva unui asemenea proiect dacă va fi adus în discuţie”, a declarat consilierul judeţean PNL, Ionela Ciotlăuş, preşedinte al PNL Târgu-Mureş, care spune totodată că protocolul USL nu prevede ieşirea din consiliu a aleşilor celor două partide ci, din contră, coalizarea lor împotriva actualei puteri şi implicit împotriva demersurilor autonomiste ale UDMR.
La rândul său, preşedintele PNL Mureş, Ciprian Dobre, a declarat ieri că „în CJ Mureş nu se pune problema de a contribui la aşa-zisa reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc. Autorităţile nu sunt parte a unei asociaţii care să se numească Ţinutul Secuiesc”. De asemenea, liderul liberal care este de părere că, dacă la 1918 România ar fi avut în frunte oameni precum cei ce conduc România astăzi nu am fi avut parte acum de un stat naţional unitar în graniţele actuale, a mai afirmat că administraţia judeţeană de la Târgu-Mureş poate să îşi deschidă propria reprezentanţă la Bruxelles dacă are nevoie, dar trebuie să trimită totodată acolo cel puţin trei specialişti care să aducă fonduri în judeţ.
Cât priveşte tăcerea celor din USL în cadrul şedinţei CJ Mureş în care au fost informaţi în legătură cu participarea judeţului Mureş la controversatul birou de la Bruxelles, consilierii judeţeni din cele două partide au afirmat că au considerat că nu trebuie să aibă o poziţie atâta vreme cât a fost vorba de o informare venită din partea preşedintelui CJ Mureş, „mai mult pentru presă” care nu implica în vreun fel judeţul, deoarece prezenţa acestuia la Bruxelles nu a făcut obiectul unei hotărâri a aleşilor de aici.
Vrea reprezentanţă a Ţării Moţilor
O reacţie interesantă a venit de la Cluj. Deputatul independent Mircia Giurgiu, originar din Munţii Apuseni, a propus înfiinţarea unei reprezentanţe a Ţării Moţilor la Bruxelles. „Chiar dacă nu există juridic Ţara Moţilor, atunci vor trebui să accepte o astfel de reprezentanţă, dacă o vor accepta şi pe cea a secuilor. Reprezentanţa Ţării Moţilor va promova tradiţiile, cultura şi turismul în zonă. Ea va fi alcătuită din reprezentanţi ai judeţelor Cluj, Alba, Arad, Bihor şi Hunedoara”, a spus Mircia Giurgiu.