Liviu Dragnea a pierdut pentru moment majoritatea parlamentară și fără ajutor din afara PSD și ALDE ar fi ratat moțiunea de cenzură. Partida lui nu e câștigată deocamdată, iar președintele ar avea ocazia să joace încă o dată cărțile în favoarea sa.
Cu cea mai mare cotă de încredere, aproape dublă față de ceilalți lideri autohtoni, Klaus Iohannis are de partea lui opinia publică și susținerea marilor cancelarii occidentale, chiar dacă acestea nu contează neapărat în ecuația internă. E adevărat, pe de altă parte, că partidul care l-a propulsat la Cotroceni este inconsistent, nu are strategii și viziuni atrăgătoare și, mai ales, se bazează pe un număr redus de parlamentari.
Opoziția, în general, e prea slabă și inadecvată pentru a se transforma în majoritate și nici nu are lideri pregătiți pentru a prelua roluri importante. De aceea Klaus Iohannis va trebui să suplinească pârghia parlamentară pe care s-ar fi putut baza, cu altfel de argumente, pentru a ajunge eventual să-i convingă pe social-democrați să propună o persoană adecvată pentru fotoliul de premier, pe cineva care nu se transformă imediat în păpușa lui Dragnea, care are puterea și capacitatea de a se opune atunci când trenul condus de liderul PSD începe să deraieze.
În fond, scandalul Ordonanței de Urgență 13, care a scos în stradă sute de mii de oameni astă-iarnă, mărirea salariilor fără a găsi și sursele de finanțare, criza de guvern artificială creată de Liviu Dragnea, plus pierderea majorității parlamentare cu această ocazie, în care PSD și ALDE n-ar fi trecut moțiunea de cenzură împotriva premierului Sorin Grindeanu fără ajutorul grupului minorităților naționale, sunt motive pentru ca președintele să poată negocia în interes național portofoliul prim-ministrului. Apoi, mai există o problemă, pe care premierul demis a menționat-o, chiar dacă nu era prea credibil: țesătura legăturilor cu Rusia pe dedesubt, fără știrea noastră, cu obiective greu de înțeles, dar care pot fi împotriva țării. Constantin Degeratu, fost șef al Statului Major General, se mira recent că, în timpul acestei crize guvernamentale, nimeni nu a luat în serios ipoteza ca Rusia să fie interesată de destabilizarea României.
De partea cealaltă, Liviu Dragnea are nevoie de un premier loial, ascultător, fără personalitate și curaj juvenil, pentru a se pune definitiv la adăpost de un eventual verdict dur al judecătorilor în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu. În plus, pentru a rămâne în fruntea PSD trebuie să înceapă să facă mai multe concesii și să‑și respecte promisiunile șoptite dinainte de alegeri despre neutralizarea procurorilor anticorupție.
Miza nominalizării premierului este importantă, Iohannis ar trebui să se bată pentru ea fiindcă e nu doar în interesul lui pe termen lung, ci și în folosul țării, în vreme ce Dragnea va face tot posibilul să câștige în fața președintelui fiindcă de această negociere depinde viitorul lui politic și mai mult decât atât. Pentru ambele tabere contează însă tacticile, nu strategiile; mijloacele, nu scopurile.
