Statul român a fost condamnat, marţi, la Curtea Eurpeană pentru Drepurile Omului în procesul intentat de Asociaţia „21 Decembrie” şi alte persoane în legătură cu „Dosarul Revoluţiei”.
Astfel, printr-o deliberare care nu este finală, CEDO a decis, în cazul intentat de Nicolae şi Elena Vlase, că Justiţia română nu a desfăşurat o investigaţie eficientă cu privire la moartea fiului lor, Nicuşor Vlase. CEDO a apreciat că în acest caz s-a încălcat Articolul 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care face referire la dreptul la viaţă.
De asemenea, Curtea a hotărât, în cazul intentat de preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie”, Teodor Mărieş, că acestuia i s-a încălcat dreptul care îi garantează respectul vieţii private şi a corespondenţei. CEDO menţionează că în acest caz ar fi fost vorba despre măsuri secrete de supraveghere a lui Teodor Mărieş.
„Mi-au ascultat telefonul după ’90”, explică Teodor Mărieş pentru romanialibera.ro. Acesta ar urma să primească o despăgubire de 6.000 de euro din partea statului român, dacă decizia CEDO rămâne definitivă.
Părinţii lui Nicuşor Vlase ar urma să primească 15.000 de euro fiecare.
„Nu sunt importanţi banii, ci viziunea CEDO asupra a ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989”, adaugă Mărieş. El consideră că hotărârea dictată în cazul familiei Vlase este „deschizătoare de drumuri pentru alte victime ale Revoluţiei care nu şi-au găsit dreptatea în justiţie”.
Pe 22 decembrie 1989, Nicuşor Vlase, de 19 de ani, a ieşit în stradă alături de alţi tineri. în Braşov. Părinţii l-au găsit împuşcat, la morgă, abia pe 27. De atunci, Nicolae şi Elena Vlase au încercat în permanenţă să determine autorităţile române să descopere ce i s-a întâmplat fiului lor, dar fără succes.
La fel au procedat – potrivit lui Teodor Mărieş – alte 170 de persoane afectate de evenimentele din ’89. În speţa pentru care s-a pronunţat CEDO pe 24 mai, reclamanţii erau Asociaţia „21 Decembrie”, Teodor Mărieş şi familia Vlase.
„Pentru toate cele 8.500 de victime ale Revoluţiei ar trebuie făcute plângeri la CEDO. Aşa s-ar obţine o decizie unitară care să expună clasa politică din România, care de peste 20 de ani refuză să ajute la soluţionarea Dosarului Revoluţiei”, mai precizează Mărieş.
Hotărârea CEDO poate fi atacată în termen de trei luni de la emiterea sa, caz în care ar fi reanalizată. Dacă nu va fi contestată, va deveni finală la încheierea perioadei de trei luni.
