Excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan este șubrezită juridic de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Recent, instanța supremă a decis că un magistrat care fusese declarat incompatibil pentru că predase cursuri, întocmai precum Bogdan, nu a încălcat legea.
Decizia Înaltei Curți, definitivă, pune Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) într-o poziție foarte delicată. Practic, acum, Consiliul a rămas fără cel mai important argument invocat pentru excluderea din magistratură a Cameliei Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la zece ani de închisoare în dosarul ICA.
Ce s-a întâmplat
Săptămâna trecută, printr-o decizie definitivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat un raport al Agenţiei Naţionale de Integritate care stabilea că un magistrat din Constanţa a fost în incompatibilitate. În 2012, în paralel cu funcţia de judecător, Georgiana Pulbere a predat cursuri de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în calitate de prestator-formator, unor funcţionari de la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), fiind plătită de o firmă privată. Decizia ar putea crea un precedent favorabil pentru judecătoarea Camelia Bogdan, exclusă din magistratură la începutul acestui an pentru o faptă similară. Şi Bogdan a contestat decizia Inspecţiei Judiciare, organ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
ANI a reclamat încălcarea a două legi
Pe 22 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis un recurs al judecătoarei Georgiana Pulbere de la Curtea de Apel Constanţa şi a anulat un raport din 2015 al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) care stabilea că magistratul a fost în incompatibilitate. Raportul menţiona faptul că, în 2012, Pulbere, în calitate de prestator-formator, încheiase un contract civil cu SC Omniatest Plus SRL, în calitate de beneficiar, având ca obiect elaborarea şi susţinerea suportului de curs de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în valoare totală de 1.370 lei. Drept urmare, s-ar fi aflat în afara cadrului legal, deoarece funcţia de judecător „[…] este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior […]” (Legea 161/2003) şi pentru că „funcţiile de judecător […] sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii” (Legea 303/2004). Rezultatul stării de incompatibilitate este decăderea din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.
„Rațiuni pur profesionale“
Georgiana Pulbere a contestat raportul la Curtea de Apel Bucureşti, susţinând că „implicarea în respectivul proiect a avut raţiuni pur profesionale, justificate şi prin prisma faptului că CNSC este o instituţie administrativ-jurisdicţională ce pronunţă DECIZII ce pot fi atacate în faţa instanţelor competente de contencios administrativ astfel că activitatea prestată în contextul anterior învederat nu contravine dispoziţiilor legale” (fragment din sentinţa 2481/2015 a Curţii de Apel). Ea a mai invocat faptul că „restrângerea exercitării unor drepturi prin instituirea unei incompatibilităţi este justificabilă din punct de vedere legal doar prin existenţa anumitor situaţii personale, care fac să planeze asupra persoanei unele suspiciuni privind exercitarea cu imparţialitate a unei demnităţi/funcţii publice”.
A câștigat definitiv la Înalta Curte
Georgiana Pulbere a pierdut procesul, Curtea constatând că „activitatea prestată de reclamantă în temeiul contractului încheiat cu o societate comercială a generat o stare de incompatibilitate, aşa cum corect a apreciat pârâta (Agenţia Naţională de Integritate – n.r.), câtă vreme nu se înscrie în sfera activităţilor didactice prestate în învăţământul superior, singurele permise de lege în cazul judecătorilor.” Reclamanta a depus recurs, iar pe 22 iunie 2017 a câştigat definitiv procesul, completul de la Înalta Curte casând sentinţa anterioară şi anulând raportul ANI. Referitor la acest dosar, ANI a transmis că „infirmarea unui raport de evaluare în mod definitiv de către instanţele de judecată are ca efect imediat înlăturarea acestui act administrativ, sub aspectul situaţiilor pe care le constată şi al sancţiunilor pe care le prevede, conform legislaţiei aplicabile”. „Atâta vreme cât sentinţa nu este motivată, nu mă pot exprima”, a declarat judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.
CSM a exclus-o pe Bogdan invocând cazul Pulbere
Speţa are puncte comune cu cea a judecătoarei Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucureşti, exclusă din magistratură de către Consiliul Superior al Magistraturii tot pentru incompatibilitate. Starea de incompatibilitate a fost stabilită după ce, în 2014, Bogdan a participat, în calitate de formator-lector, la un program de formare profesională destinat funcţionarilor din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, structură din cadrul Ministerului Agriculturii. Judecătoarea a semnat, astfel, un contract cu o firmă privată, FDI Top Consult SRL, încasând 4.480 euro pentru 16 zile de activitate. Decizia de excludere menţionează, la pagina 47, că Agenţia Naţională de Integritate „într-o situaţie similară, a decis că doamna judecător Georgiana Pulbere s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate atunci când a prestat o activitate de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, activitate pentru care a fost remunerată”.
Camelia Bogdan:„Aceeaşi situaţie ca la mine“
Cazul Pulbere mai apare încă o dată în decizia de excludere a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind făcută o comparaţie între sumele încasate de cele două judecătoare.
Şi magistratul Camelia Bogdan a contestat decizia luată în cazul său, dosarul aflându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără a avea un prim termen stabilit. A doua zi după pronunţarea din cazul Pulbere, Camelia Bogdan era deja la curent cu sentinţa respectivă. „A câştigat. Este cam aceeaşi situaţie ca la mine. Nu este prima dată când un magistrat câştigă un astfel de dosar”, a declarat pentru „România liberă“ CameliaBogdan, care şi-a susţinut nevinovăţia.
Excluderea nu i s-a tras de la dosarul ICA
În spaţiul public a fost vehiculată ideea că excluderea din magistratură a Cameliei Bogdan a avut loc pentru că a primit bani pentru cursuri de la o instituţie. Adică de la Ministerul Agriculturii, care era parte civilă în dosarul ICA, pe care Bogdan l-a judecat în aceeaşi perioadă şi în care patronul trustului Intact, Dan Voiculescu, a fost condamnat la zece ani de închisoare. În aceste condiţii, era de aşteptat ca judecătorii să facă cel puţin o paralelă între termenele pe care le-a avut dosarul respectiv, cu numărul 25497/3/2012** (10 iunie, 1 şi 7 iulie, 4 şi 5 august 2014) şi participarea judecătoarei la cursuri (21 iulie-2 august 2014). Pentru excluderea din magistratură, însă, s-a invocat doar art. 99, lit. b din Legea 303/2004, privind „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”. O anchetă anterioară legată de faptul că Bogdan ar fi trebuit să se abţină în Dosarul ICA (art. 99, lit. i) a fost clasată de CSM.
Voiculescu, aproape liber după nici trei ani
Condamnat la zece ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a fostului Institut pentru Cercetări Alimentare, Voiculescu a fost la un pas să iasă din închisoare după nici trei ani. Cererea de eliberare condiţionată a lui Dan Voiculescu a fost analizată de o comisie a Penitenciarului Rahova, care a dat însă aviz negativ asupra acesteia. Comisia a ajuns la concluzia că „scopul pedepsei în cazul lui Dan Voiculescu nu a fost atins”, deși, potrivit unor surse neoficiale, Dan Voiculescu ar fi un deținut model. Printre alte activități, Dan Voiculescu ar fi ținut conferințe în penitenciar și ar fi măturat curtea închisorii.
“Comisia spune că perioada executată efectiv, 1.022 de zile, e prea scurtă. Însă din fracţia obligatorie fac parte şi zilele câştigate, adică peste 380. (…) Comisia susţine că Dan Voiculescu e în regim închis, aşadar nu ar trebui eliberat condiţionat. Ţin să precizez că a refuzat un regim inferior din motive de siguranţă personală. Dan Voiculescu a depăşit fracţia cu aproape opt luni, zile executate şi câştigate. A avut un comportament conform, a participat la activităţi în penitenciar, are 71 de ani și suferă de mai multe afecţiuni, care se regăsesc în documentele depuse. Dan Voiculescu nu trebuie îndreptat. El are o educaţie solidă, probabil a înţeles că a încălcat legea”, a susţinut avocatul în sala de judecată, la începutul acestei luni, citat de Mediafax.
În replică, procurorul DNA a arătat că, fără publicarea unor cărţi, Voiculescu nu ar fi îndeplinit fracţia de o treime din pedeapsă, condiţie necesară pentru formularea unei cereri de eliberare. Procurorul a adăugat că instanţa trebuie să aibă în vedere împrejurările în care au fost realizate lucrările.
“Petentul condamnat a fost disciplinat, a fost recompensat, însă nu e suficient pentru a fi eliberat condiţionat. Instanţa trebuie să îşi creeze convingerea că a fost reeducat. A fost condamnat pentru o infracţiune cu intenţie. A câştigat 57 de zile din muncă, dar 330 de zile din cărţile scrise. Lucrările au fost realizate cu scopul vădit de a induce în eroare comisia şi instanţa. Nu există nicio dovadă că lucrările au fost scrise în penitenciar. Unul dintre manuscrise are 20 de pagini, în timp ce varianta tehnoredactată are 40 de pagini. A fost o modalitate vicleană şi facilă de a ieşi mai repede din penitenciar. Este un profitor al prevederilor legale. A fost obligat la plata a 60 de milioane de euro, prejudiciu care încă nu a fost plătit. Nu au fost achitate nici măcar cheltuielile de judecată. Persoana nu a finalizat niciunul dintre cele 17 programe la care s-a înscris în penitenciar. Fie nu a avut prezenţă, fie nu a obţinut calificativ”, a spus procurorul de şedinţă al DNA la același termen al procesului.
CSM nu a făcut referire la dosarul lui Voiculescu
În motivarea deciziei Secţiei pentru Judecători în Materie Disciplinară din 8 februarie 2017 (pag. 25-57) dosarul ICA nu este invocat deloc. Există doar aluzii: „trebuie verificat dacă, în contextul social specific şi din perspectiva observatorului rezonabil, magistratul s-a implicat într-o activitate ce poate să îi compromită, în mod obiectiv, statutul profesional pe care legea i-l conferă” (pag. 35), „modul în care aceasta a acţionat a fost de natură a afecta încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar” (pag. 43), „modalitatea în care doamna judecător a înţeles să se raporteze la obligaţiile legale ce îi reveneau este cu atât mai gravă cu cât unul dintre scopurile avute în vedere prin reglementarea conflictului de interese şi a regimului incompatibilităţilor este acela de a preveni situaţiile care pot genera îndoieli din perspectiva percepţiei publice cu privire la aparenţa de imparţialitate a magistratului în soluţionarea cauzelor cu care a fost învestit” (pag. 47), „prin conduita pârâtei judecător s-au creat premisele unei îndoieli cu privire la integritatea şi imparţialitatea magistraţilor, precum şi a întregului sistem judiciar, în condiţiile în care informaţiile referitoare la situaţia concretă în care s-a aflat doamna judecător au ajuns la cunoştinţa opiniei publice” (pag. 48), „prin acţiunile sale, a afectat prestigiul şi imaginea justiţiei, ca serviciu public, fapta fiind de natură a conduce la decredibilizarea justiţiei” (pag. 50).
„De ce şi cum a motivat CSM-ul nu pot specula. Doar ei vă pot răspunde”, a răspund judecătoarea Dana Gîrbovan, șefa Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, la întrebarea de ce respectivul dosar nu apare în motivarea deciziei de excludere a Cameliei Bogdan. Aceasta din urmă susţine, pentru RL, că asocierea dosarului respectiv cu excluderea a avut loc doar cu un singur scop: „Ca să-mi fie terfelită imaginea”.
