Un complet de cinci judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis definitiv că procurorii anticorupţie nu au realizat corect urmărirea penală a senatorului PSD Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor în guvernarea Adrian Năstase. Judecătorii au decis cu un scor de 3 la 2 că urmărirea penală în cazul Mitrea trebuie refăcută, astfel că procurorii DNA trebuie practic să refacă întregul dosar. Sentinţa este definitivă. Pe 31 ianuarie, un complet de trei judecători ai ICCJ dăduse acelaşi verdict, însă DNA a contestat decizia.
La acest verdict, doi judecători s-au opus – Aida Popa şi Ionuţ Matei, iar ceilalţi trei l-au susţinut – Mariana Ghena, Georgeta Barbălată şi Traian Gherasim, conform Mediafax.
În ianuarie, primul complet de la ICCJ şi-a motivat decizia argumentând că lui Miron Mitrea i-a fost încălcat dreptul la apărare, fiind trimis în judecată pentru fapte pentru care procurorii nu au solicitat şi obţinut extinderea urmăririi penale. Procurorii au cercetat penal noi fapte, privind-o pe inculpata Irina Jianu, însă nu i le-au adus la cunoştinţă şi lui Miron Mitrea.
De asemenea, ICCJ a mai argumentat că procurorii au menţinut acuzaţia de luare de mită în formă simplă, însă cadrul procesual a fost extins asupra unor acte noi, practic schimbând încadrarea juridică la luare de mită în formă continuată. Este vorba despre cercetarea pretinsei mite şi contravaloarea lucrărilor executate la imobilul mamei lui Miron Mitrea de către SC Durimpuls SRL Bacău, precum şi contravaloarea altor lucrări executate de celelalte societăţi comerciale. Prin această extindere, cuantumul foloaselor necuvenite aproape s-a dublat, de la 5,2 miliarde de lei vechi (aproximativ 130.000 euro la cursul actual) la 9,27 miliarde de lei vechi (aproximativ 230.000 euro la cursul actual).
„S-a ajuns astfel la situaţia că, deşi fapta a fost încadrată în formă simplă, prin rechizitoriul din 4 martie 2009 procurorul a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată pentru săvârşirea acestei infracţiuni practic în formă continuată, în conţinutul acesteia adăugându-se acte materiale pentru care nu s-au extins cercetările, nu s-a început şi nu s-a efectuat urmărirea penală„, au scris judecătorii ICCJ în decizia lor din 31 ianuarie 2011.
Magistraţii au invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, inclusiv Convenţia Europeană în ce priveşte garantarea dreptului la apărare.
ICCJ a mai arătat că DNA trebuia să solicite Senatului aprobarea de declanşare a procedurii de urmărire penală, dacă în conţinutul infracţiunii de luare de mită ar fi fost incluse acte materiale noi, întrucât Mitrea a fost ales parlamentar în 30 noiembrie 2008. Ei au notat că DNA a procedat astfel în cazuri similare, precum Monica Iacob Ridzi, deputat PDL.
Procurorii anticorupţie l-au acuzat pe Miron Mitrea că în perioada 2001-2002, în timp ce era ministru al Transporturilor, ar fi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în cuantum de 9.274.202.542 lei vechi, în schimbul numirii şi menţinerii ei în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii. Suma a reprezentat contravaloarea lucrărilor de construcţii, amenajare şi dotare efectuate gratuit şi fără contract la casa mamei lui Miron Mitrea, din judeţul Ilfov. Societăţile care au executat lucrările ar fi fost Conimpuls, Vertcon, Durimpuls şi Regal Glass, toate din Bacău.
