Consiliul federal al Elveţiei a decis că, pentru români şi bulgari, accesul pe piaţa muncii va continua să fie restrâns până la 31 mai 2014, ţara folosind astfel dreptul ce i se acordă prin protocoll II al Acordului asupra liberei circulaţii a persoanelor, încheiat cu UE, potrivit NewsIn.
În urma deciziei, muncitorii salariaţi şi cei care prestează servicii în anumite sectoare – peisagistică, construcţii, curăţenie şi securitate – vor continua să fie supuşi acestui regim de tranziţie până la 31 mai 2014. Muncitorii independenţi vor beneficia de liberă circulaţie completă de la 1 iunie 2011, au anunţat autorităţile.
De la 1 iunie 2009, românii şi bulgarii beneficiază de acordul asupra liberei circulaţii a persoanelor încheiat în 1999 cu UE, precum şi cu statele membre. Conform acordului, părţile au posibilitatea de a menţine cu titlu temporar restricţii naţionale asupra accesului pe piaţa muncii pe o durată maximă de şapte ani. Prima prelungire, de care Elveţia face uz acum, nu trebuie să fie motivată.
În caz de perturbări grave sau ameninţări de perturbări grave pe pieţele lor de muncă, statele din UE au posbilitatea de a prelungiri perioada de tranziţie cu încă doi ani. Şi Elveţia dispune de această opţiune: ar putea, în mai 2014, să prelungească perioada de tranziţie până în mai 2016.
În primul an de aplicare a perioadei de tranziţie (iunie 2009-iunie 2010), cotele fixate în acord au fost total atinse pentru şederile de lungă durată (362 unităţi la dispoziţie). Cu privire la unităţile pentru autorizaţiile de şedere pe durată scurtă, 90% dintre ele au fost solicitate (3.620). Pentru al doilea an (iunie 2010-iunie 2011), previziunile arată o atingere a cotelor, atât pentru autorizaţiile de scurtă durată, cât şi pentru cele de lungă durată. Cererea de mână de lucru din România şi Bulgaria este mare în sectorul servicii (76% dintre autorizaţii).
La 31 decembrie 2010, 8.690 de cetăţeni români şi bulgari se aflau în Elveţia pe durată lungă. Comparativ cu sfârşitul lui 2009, numărul a crescut cu 17,5%. La sfârşitul lui 2010, 1.912 persoane aveau permis de şedere pe durată sub un an, cu 700 de persoane mai mult decât la sfârşitul lui 2009.
